În anul 2024 vor avea loc mai multe alegeri importante în România.
Președintele Klaus Iohannis își va termina mandatul, iar în fruntea țării va veni un alt șef de stat. Momentan nu se știe cu exactitate cine sunt candidații la alegerile prezidențiale, în spațiul public fiind aruncate doar ipoteze, nimic concret.
Ideea unui președinte independent al României a fost analizată în detaliu într-un articol din Revista Cultura, având în vedere tendința actuală în politica europeană și atitudinea liderilor liberali și social-democrați, care nu par să fie dispuși să-și asume candidatura la alegerile prezidențiale din 2024.
Ce înseamnă un președinte independent pentru România
În conformitate cu Constituția României, funcția de președinte ar trebui să fie în mod inerent independentă. Cu toate acestea, termenul „independent” se referă la o personalitate care candidează și este aleasă nu doar în numele unui partid politic sau a unei coaliții, ci pe baza unei platforme politice mai largi, care să depășească diviziunile politice existente, explică Florin Abraham în articolul său.
Potrivit lui Abraham, un lider independent nu trebuie să fie neapărat o persoană care nu a avut niciodată legături politice. Mai degrabă, acesta ar trebui să fie o persoană cu un sistem de valori bine definit, care nu se teme să sfideze normele colective și care nu este influențat de grupuri politice sau interese de afaceri cu efecte dăunătoare asupra statului.
În plus, un lider independent ar trebui să aibă o recunoaștere profesională și să fie un lider în domeniul său de activitate. Președinții aleși ca independenți nu au fost implicați în scandaluri de corupție și au avut cariere profesionale respectabile, inclusiv în domeniul academic.
Care sunt șansele ca România să aibă un președinte independent
Independenții nu sunt produse ale marketingului politic, ci personalități care au reușit să convingă alegătorii că sunt suficient de puternici pentru a revitaliza instituția prezidențială.
Florin Abraham se întreabă care sunt șansele ca un candidat independent să aibă succes pe scena politică din România. În istoria postcomunistă, România nu a avut un președinte independent, întrucât toți cei patru președinți de după 1989 au fost lideri ai unor partide sau coaliții politice.
Abraham susține că, deși șansele unui candidat independent fără sprijinul partidelor politice sunt mici, acest scenariu nu poate fi complet exclus. În prezent, angajamentele politice ale PSD și PNL presupun guvernarea împreună cel puțin până în 2024, ceea ce ar fi o premieră pentru cele două partide principale să colaboreze în campania electorală.
Datorită erodării politice și costului guvernării, ambele partide ar putea fi afectate, deschizând astfel posibilitatea unui vot masiv de protest în favoarea unei personalități politice care să depășească diviziunile politice.
PSD și PNL ar putea fi puse la pământ la alegerile prezidențiale
Pentru acest scenariu, au fost menționate diverse nume, lista fiind lungă și uneori amuzantă. Cu toate acestea, posibilitatea unui vot masiv de protest poate deveni rapid realitate dacă problema inflației nu va fi abordată în mod adecvat pentru majoritatea populației, iar percepția unei guvernări stagnante, promovată de opoziție, va deveni tot mai pregnanta.
Florin Abraham subliniază că în cazul în care ipoteza unui candidat independent la președinția României va prinde contur, acesta ar trebui să aibă abilitatea de a aduna susținere din partea unui spectru larg de alegători și să fie capabil să depășească barierele electorale clasice ale partidelor politice. Acest lucru ar implica prezența unui discurs pragmatic și concentrat pe problemele reale ale societății, în loc de unul ideologizat.
