Reclamă

Cercetătorii au descoperit că țestoasele de mare din specia Caretta caretta pot învăța hărți magnetice ale locațiilor preferate, utilizând un mecanism distinct de busolă magnetică pentru orientare. Studiul, realizat de Kayla Goforth și colegii săi de la Universitatea din Carolina de Nord, publicat în revista Nature, oferă pentru prima dată dovezi directe că un animal poate învăța și reține amprenta magnetică naturală a unei zone geografice.

Țestoasele Caretta caretta sunt cunoscute ca mari călătoare, traversând oceanele cu ajutorul curenților marini. Ele folosesc o busolă internă pentru a măsura variațiile liniilor de câmp magnetic terestru, asemănător altor specii migratoare, precum somonul și anumite păsări. Cercetătorii au demonstrat că aceste țestoase au memorat și reținut coordonatele magnetice ale locurilor preferate, folosite pentru reproducere și alte activități esențiale.

Experimentul a implicat țestoase tinere, ținute captive în bazine pe o platformă echipată cu un sistem de bobine magnetice, care a replicat intensitatea și înclinarea câmpului magnetic din locații specifice ale Oceanului Atlantic. Acestea au fost condiționate să recunoască locațiile alimentare, alternând zilnic între două zone geografice, fiind hrănite doar într-una dintre ele.

Observațiile asupra comportamentului țestoaselor au dezvăluit că, chiar și lipsind hrana, ele au recunoscut zonele pe baza hărților magnetice învățate, menținând un comportament specific așteptării hranei. Studiul oferă astfel o dovadă solidă că animalele pot recunoaște semnalele magnetice din zone geografice specifice.

Un alt experiment desfășurat într-un rezervor mare imita condițiile magnetice de la Capul Verde, iar țestoasele s-au orientat spre vest către cuiburile lor din America. Totuși, sub influența unei emisii de frecvență radio, capacitatea lor de orientare s-a diminuat semnificativ, dispersându-se.

Concluzia cercetătorilor sugerează că simțul busolei țestoaselor magice se bazează pe un mecanism de magnetorecepție chimică, iar sensul hărții pe un mecanism alternativ. Aceasta ipoteză este susținută și de alte cercetări, care indică faptul că astfel de mecanisme duble funcționează și în cazul altor vertebrate migratoare.


Reclamă

Share.

Tânăr jurnalist de 25 de ani, absolventă a Facultății de Litere din Craiova, promptă atunci când vine vorba de redactarea articolelor de calitate, Mădălina a mai profesat în domeniu pentru cunoscute publicații din branșă. Iubește autenticitatea și este mereu la curent cu tot ceea ce se întâmplă în domeniul pe care a ales să-l urmeze. Este dinamică, informată și gata să facă față oricărei provocări, indiferent cât de dificilă pare.

© 2025 Editura Substantial SRL – substantial.ro