O nouă lege a fost propusă de Ministerul Justiției din România astăzi, 31 mai. Instituția a anunțat că propune modificarea punctuală a Codului penal. Legea vine ca un răspuns numărului mare de fugari din țara noastră, care au fost condamnați la închisoare.
Această lege a fost propusă pentru a susține funcția de exemplaritate a pedepsei. De asemenea, se urmărește și creșterea încrederii în Justiția din România, printr-o „lege a fugarilor”.
Persoanele din România care au primit o condamnare definitivă, nu vor mai putea părăsi teritoriul țării
Această lege vine ca un răspuns la numărului crescut de persoane condamnate, care aleg să părăsească țara.
Așadar, dacă o persoană care a fost condamnată definitiv nu se predă în termen de 7 zile, fapta acestuia devine evadare.
„Ca răspuns la numeroasele cazuri în care persoane faţă de care s-a dispus o pedeapsă definitivă privativă de libertate se sustrag executării pedepsei, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art. 285, alineatele trei, patru şi cinci, al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal”, a transmis Ministerul Justiției.
„Prezentul proiect de lege nu vizează o deficienţă a Codului penal în forma sa în vigoare. Ci reprezintă o modificare de politică penală în contextul criminologic prezent descris în continuare”, a mai transmis instituția.
Minsiterul Justiției: „Reflectă o realitate socială nouă”
După cum transmite Ministerul Justiției, faptul că tot mai mulți condamnați aleg să se sustragă și să nu își execute pedeapsa este o realitate nouă a zilelor noastre.
„Creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag executării pedepsei penale reflectă o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnaţi, sentimentul impunităţii şi mentalitate bazată pe lipsă de respect faţă de lege şi Justiţie”, mai adaugă reprezentantul.
„Infracţiunea de evadare, prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost concepută de legiuitor într-o perioadă în care fenomenul sustragerii de la executarea pedepsei după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive penale nu era răspândit.
Persoanele faţă de care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare la pedepse privative de libertate predându-se autorităţilor pentru executarea pedepselor în cvasitotalitatea cazurilor, aceasta fiind conduita obişnuită a celor condamnaţi”, a mai spus Purtătorul de Cuvânt.