Numărul firmelor dizolvate în România, după primele patru luni din acest an, a atins un record al ultimilor 12 ani, arată o analiză Sierra Quadrant. Peste 16.000 de companii şi-au închis porţile, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul precedent.
„Numărul firmelor dizolvate în România, după primele patru luni din acest an, a atins un record al ultimilor 12 ani. Peste 16.000 de companii şi-au închis porţile, cu aproape 3.000 mai multe decât în anul precedent. În primele patru luni din 2024 au fost dizolvate 16.153 de firme, faţă de 13.300 cu un an în urmă şi de 10.677 în 2012”, arată o analiză Sierra Quadrant, potrivit Agerpres.
Recordul precedent era înregistrat în 2016, cu 13.181 de companii dizolvate.
Cele mai multe firme care au fost dizolvate în primele patru luni din acest an activau în comerţ şi servicii (4389), urmate de cele din sectorul construcţiilor (1662), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (1572) şi industria prelucrătoare (1403). Marea lor majoritate sunt firme din sectorul IMM-urilor, puternic afectate de efectele inflaţiei, creşterilor de taxe şi a scăderii consumului.
În topul domeniilor în care au fost dizolvate cele mai multe firme urmează sectorul transportului şi depozitării (1202), informaţii şi comunicaţii (1082), activităţi de servicii administrative (843) şi hoteluri şi restaurante (840).
„Nici la precedenta criză economică nu am înregistrat un asemenea număr de firme dizolvate”, spun analiştii, „semn că încrederea investitorilor în dinamica economică este la un nivel foarte scăzut”.
„Economia trece printr-un amplu proces de restructurare, determinat, în mare parte, de efectele creşterilor de taxe, ale inflaţiei, scăderii vânzărilor şi accentuării blocajului financiar”, afirmă Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
Dacă dinamica dizolvărilor de firme din primele patru luni se va menţine şi în lunile următoare, nu este exclus ca numărul firmelor ieşite din peisajul economic să se apropie de pragul de 50.000, faţă de 39.031 în 2023.
Dincolo de situaţia firmelor dizolvate, datele de la Registrul Comerţului indică un număr total de 58.899 de firme aflate în dificultate (radieri, insolvenţe, dizolvări şi suspendări de activitate) în primele patru luni din 2024, cu peste 15.000 mai multe decât în 2023 (43.585). În primele 4 luni din acest an au fost radiate 32.626 de firme, 16.153 au fost dizolvate, 7.594 şi-au suspendat activitatea şi 2.526 au intrat în insolvenţă.
Sierra Quadrant estima, la finele anului trecut, că în 2024, vom vedea peste 150.000 de firme cu probleme în economie, iar datele anunţate de Registrul Comerţului, după primele patru luni, vin să confirme această perspectivă.
Anul trecut, spre comparaţie, peste 133.000 de firme au intrat în dificultate (16.335 de companii şi-au suspendat activitatea, 39.031 au fost dizolvate, 71.241 au fost radiate iar 6.650 au intrat în insolvenţă).
Potrivit specialiştilor, companiile cu cele mai mari probleme, în momentul de faţă, sunt cele din comerţ, agricultură, industrie şi construcţii, acolo unde creşterea taxelor, scăderea puterii de cumpărare şi limitarea creditării au creat multiple probleme.
„Printre firmele care şi-au închis porţile, în prima parte a anului, cele mai multe sunt aşa numitele firme zombie, cu capitaluri negative, incapabile să facă faţă provocărilor din prezent. Probabil numărul lor va creşte semnificativ în următoarea perioadă. Pentru restul, şansa continuării activităţii este dată de necesara restructurare a operaţiunilor, de adaptare a ofertei de produse şi servicii la noua realitate, de adoptarea unor planuri de planificare strategică”, spun experţii.
„Există o vorbă la români – acoperişul casei se repară când e soarele pe cer- care se potriveşte situaţiei din prezent. În esenţă, dacă vor să evite provocările, hopurile economice care urmează, companiile româneşti trebuie să îşi ia de pe acum măsuri necesare pentru a preîntâmpina efectele creşterilor de taxe, scăderii vânzărilor etc. Este ca la medic. Te duci la un control preventiv, nu când boala e deja instalată”, spune Ovidiu Neacşu.
Potrivit experţilor, în prezent, din păcate, multe dintre firmele româneşti ajung să apeleze la procedurile de restructurare, de la concordatul preventiv la acordul de restructurare, mult prea târziu, când deja au mari probleme financiare, de funcţionare a business-ului. Potrivit Sierra Quadrant, restructurarea operaţiunilor nu înseamnă doar să îi ajuţi să îşi reducă datoriile, să îşi rezolve problemele de finanţare.
Firmele au nevoie de un program de planificare strategică, de o evaluare completă a business-ului – cine sunt clienţii, cum arată piaţa, care sunt competitorii, dacă au posibilităţi de inovare. În absenţa unei strategii pe termen mediu şi lung, multe dintre firme ajung, după câţiva ani, în aceeaşi situaţie în care s-au aflat şi în momentul în care au fost restructurate, arată analiza.
„Aşa cum avertizam încă de acum 2 ani, restructurarea afacerilor va deveni cuvântul de ordine în business-ul românesc. Sunt sute de companii care au ales să îşi pregătească afacerile pentru vremuri de criză, să îşi reducă expunerile şi să caute soluţii financiare de backup în caz de nevoie. România va funcţiona, practic, cu frâna de mână trasă în următorii 2 ani, mai ales în contextul incertitudinii fiscale asociate anului 2025’’, a declarat Ovidiu Neacşu, partener coordonator Sierra Quadrant.
„Investitorii trebuie să ştie că pot să evite insolvenţa, falimentul, blocarea activităţii dacă apelează la instrumentele legale pe care le au la dispoziţie, precum acordul de restructurare sau concordatul preventiv, proceduri destinate societăţilor aflate în dificultate şi care le oferă perspectiva unui program de însănătoşire a business-ului’’, spune Ovidiu Neacşu.
Acordul de restructurare, de exemplu, funcţionează ca un instrument proactiv, permiţând afacerilor să abordeze problemele financiare înainte ca acestea să escaladeze în insolvenţă si chiar faliment. Companiile pot elabora un plan de restructurare adaptat nevoilor şi constrângerilor unice ale afacerilor lor, fără a fi limitaţi de procedurile rigide de insolvenţă.
„În loc să treacă prin proceduri complexe şi de lungă durată de insolvenţă, companiile pot continua să funcţioneze în timp ce sunt în desfăşurare negocieri şi eforturi de restructurare. În plus, acordul de restructurare poate permite afacerilor să acceseze noi finanţări pentru a acoperi golurile de lichiditate, sub termeni care ar putea fi mai favorabili decât finanţarea de urgenţă sau de criză”, spun experţii de la Sierra Quadrant.
Aceştia consideră că o restructurare rapidă poate ajuta la prevenirea erodării valorii întreprinderii, care însoţeşte adesea procedurile prelungite de insolvenţă. Cu un cadru structurat pentru abordarea dificultăţilor financiare, părţile interesate, inclusiv furnizorii, clienţii şi angajaţii, ar putea menţine sau recâştiga încrederea în viabilitatea afacerii.
„Acordul de restructurare oferă, în esenţă, o alternativă la insolvenţă, care adesea poartă o stigmă negativă. Concentrându-se pe reabilitare, naraţiunea se schimbă de la eşec la rezilienţă şi adaptabilitate”, afirmă Ovidiu Neacşu.
Un barometru de opinie în rândul investitorilor, realizat de Sierra Quadrant la finele anului trecut, arăta că 3 din 5 respondenţi (62%) şi-au trecut drept principal obiectiv în 2024 restructurarea şi optimizarea operaţiunilor financiare. Motivele invocate de antreprenori sunt legate în primul rând de creşterea taxelor, menţionată de 67% dintre ei, scăderea vânzărilor (43%), accentuarea blocajului financiar (41%) şi creşterea costurilor operaţionale (38%).
Cu o experienţă de peste 25 de ani în mediul de business românesc, Sierra Quadrant este o companie specializată în lucrări de administrare şi lichidare complexe, cu un ridicat grad de dificultate, caracterizate prin patrimoniu mare şi diversificat, prin multitudinea problemelor legale care trebuie soluţionate, concomitent cu procedura de insolvenţă: bilanţ de mediu, substanţe periculoase în proprietate, servituţi neclare şi litigii legate de patrimoniu, etc.