Cel puţin 901 persoane au fost executate anul trecut în Iran, dintre care aproximativ 40 într-o singură săptămână din luna decembrie, a anunțat Înaltul Comisar al Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk. Potrivit unui comunicat transmis marţi, această creștere anuală a execuțiilor este alarmantă, iar Turk a subliniat necesitatea ca Iranul să oprească acest val de execuții.
Conform datelor prezentate, 853 de execuții au avut loc în anul 2023, informație preluată de la organizații de încredere pentru drepturile omului, cum sunt HRANA, Hengaw și Iran Human Rights. Majoritatea infracțiunilor au fost legate de droguri, incluzând însă și execuții ale disidenților și persoanelor implicate în protestele antiguvernamentale din 2022-2023.
Purtătorul de cuvânt al Înaltului Comisariat, Liz Throssell, a precizat că aceste informații provin de la organizații considerate fiabile. De asemenea, Iran Human Rights a anunțat execuția a cel puțin 31 de femei în 2024, un număr record de la începutul înregistrării datelor în 2008.
Volker Turk a reiterat opoziția față de pedeapsa cu moartea, considerând-o incompatibilă cu dreptul fundamental la viață și subliniind „riscul inacceptabil de a executa oameni nevinovați”. „Ne opunem pedepsei cu moartea în toate circumstanţele”, a declarat el, cerând autorităților iraniene să suspende execuțiile și să ia în considerare un moratoriu.
Legea talionului, aplicată în Iran și cunoscută ca qisas, impune că o crimă poate fi „plătită” prin pierderea vieții unei alte persoane, cu excepția cazurilor în care familia victimei iartă sau acceptă o compensație.
Potrivit Amnesty International și altor organizații de profil, Iranul este, după China, unul dintre statele cu cel mai mare număr de execuții la nivel mondial. În contextul în care aproximativ 170 de state au abolit pedeapsa cu moartea sau au instituit un moratoriu, activiștii pentru drepturile omului acuză Iranul că folosește pedeapsa capitală pentru a induce frica în societate, mai ales după protestele din 2022.