După ce România a ratat intrarea în Schengen în 2022, nici anul 2023 nu aduce vești mai bune. Se pare că țara noastră nu are nicio șansă anul acesta să intre în spațiul de trecere liberă.
Șansele României la Schengen au fost spulberate pe 8 decembrie de Austria. Consiliul Justiției și Afacerilor Interne s-a reunit la Bruxelles atunci pentru a vota aderarea țării noastre, a Bulgariei și a Croației la spațiul fără granițe. Însă reuniunea a fost un eșec pentru români.
Imediat după vot, atât politicienii europeni, cât și cei români, au promis măsuri pentru țara noastră. Însă toate acestea se vor dovedi în zadar pentru 2023.
Asta deoarece președinția CE a fost preluată de Suedia, iar subiectul extinderii Schengen nu este pe agenda lor. În plus, urmează alegeri, ceea ce înseamnă și că nu se va redeschide acest subiect prea curând.
Sunt absolut convins că în 2023 nu avem nicio șansă. 2024 este un an cu alegeri europarlamentare. Din nou, nu va fi acest subiect pe ordinea de zi a statelor membre, pentru că nimeni în campania electorală nu va spune că extinde Spațiul Schengen. Tocmai de aceea, cred că termenul cel mai realist este de minim doi ani de zile pe care trebuie să-i așteptăm pentru a fi din nou repus pe agenda Consiliului JAI acest subiect”, a declarat Eugen Tomac la RFI România
Ce șanse ar avea, totuși, România la Schengen în 2023
Președintele Iohannis și premierul Ciucă i-au îndemnat pe români la diplomație. Ei au garantat că problema Schengen poate fi rezolvată în decursul anului 2023 cu răbdare.
Însă europarlamentarii îi contrazic și spun că trebuie să acționăm rapid și să țintim la nivel european. Pentru a-și face dreptate, România ar trebui să apeleze la Curtea de Justiție a UE.
Șansa noastră a fost ratată pe 8 decembrie. Nu ne rămâne decât o singură soluție pe care o văd în momentul de față și care poate fi luată în calcul și ar trebui luată în calcul de către Guvernul de la București și anume să sesizăm Curtea de Justiție a UE, pentru că aici nu mai avem un conflict politic între state, aici e o problemă juridică între instituțiile UE, a declarat Eugen Tomac.