Aproximativ trei milioane de elevi revin la cursuri de luni, odată cu debutul unui nou an școlar, care aduce mai multe modificări semnificative. Printre acestea se numără interzicerea folosirii telefoanelor mobile în timpul orelor de curs, introducerea unor săli de detenție pentru elevii care perturbă lecțiile și sancționarea cu un punct la nota de purtare pentru fiecare 20 de absențe nemotivate. De asemenea, schimbări au apărut și în privința calendarului examenelor, Evaluarea Națională și Bacalaureatul fiind programate mai devreme decât în anii anteriori.
Un studiu recent realizat de Reveal Marketing Research arată percepția românilor asupra sistemului de educație și fenomenul șomajului în rândul tinerilor proaspăt absolvenți. Studiul menționează că doar 34% dintre români consideră că sistemul tradițional de învățământ îi pregătește pe copii într-o mare măsură pentru viață. Percepția este mai puternică în mediul rural, unde 39% dintre respondenți au această opinie, comparativ cu 32% în mediul urban.
În plus, 56% dintre părinții cu copii sub 18 ani au declarat că ar fi dispuși să suporte costuri suplimentare pentru a le oferi copiilor ocazia de a studia domeniul dorit. Datele arată că părinții adolescenților între 11-14 ani (63%) și cei cu venituri de peste 8.000 RON (70%) sunt cei mai favorabili acestei opțiuni.
Motivele pentru transferul copiilor la alte unități de învățământ includ calitatea slabă a educației oferite de școala anterioară (38%), mutarea domiciliului (24%) și conflictele cu profesorii (17%). Aproximativ 28% dintre părinți și-au transferat copiii, acest fenomen fiind mai prezent în rândul părinților de 45-55 ani (34%).
Problemele cu profesorii sunt principalul motiv de transfer pentru copiii de 7-10 ani (32%), în timp ce pentru liceeni de 15-18 ani, calitatea educației joacă cel mai mare rol (51%).
Părinții iau în considerare calitatea și experiența profesorilor (53%), reputația școlii (38%), siguranța și mediul școlar (35%), rezultatele academice (26%) și proximitatea față de casă (23%) atunci când aleg o nouă unitate de studiu.
Studiul arată, de asemenea, că 71% dintre părinți sau cunoscuți apropiați de absolvenți recenți întâmpină dificultăți în a obține un loc de muncă. Lipsa de experiență practică (59%), cerințele ridicate ale angajatorilor (48%), lipsa de oportunități locale (42%), așteptările salariale mari (42%) și domeniile de studiu cu perspective limitate (28%) sunt considerate cauzele principale ale șomajului tinerilor.
Îmbunătățirea colaborării structurilor educaționale cu angajatorii (56%), orientarea tinerilor către domenii cerute pe piața muncii (53%), extinderea stagiilor și internship-urilor (44%) și oferirea unor salarii atractive (43%) sunt măsurile sugerate pentru a contracara șomajul. Guvernul este considerat principala entitate responsabilă pentru reducerea șomajului în rândul tinerilor (42%), urmat de angajatori (18%) și de tineri înșiși (10%).