Kaja Kallas, noua șefă a diplomației europene, a pledat pentru utilizarea directă a activelor ruse înghețate și nu doar a dobânzilor generate de acestea, pentru a ajuta Ucraina. Într-un interviu acordat mai multor cotidiane, inclusiv The Guardian și publicat joi, Kallas a subliniat importanța sprijinului european pentru Kiev, în contextul în care președintele american ales Donald Trump și-a exprimat intenția de a reduce ajutorul SUA pentru Ucraina după ce va prelua funcția în ianuarie anul viitor.
Kallas a declarat că, „dacă (SUA) își reduc ajutorul, noi va trebui să continuăm să sprijinim Ucraina, pentru că mă îngrijorează ce se va întâmpla dacă Rusia va câștiga. Cred că am avea mai multe războaie, de amploare mai mare”. Aceasta consideră că sprijinul oferit Ucrainei este o „investiție” în „propria noastră securitate”.
Fosta șefă a guvernului estonian a evidențiat că activele ruse înghețate reprezintă „un instrument de presiune” asupra Kremlinului. După invazia rusă a Ucrainei în 2022, Uniunea Europeană a înghețat aproximativ 210 miliarde de euro din fondurile Băncii Centrale a Rusiei, care reprezintă cea mai mare parte a activelor ruse imobilizate la nivel global. Aproximativ 90% din totalul activelor rusești sunt deținute de casa de compensare Euroclear, cu sediul în Belgia.
UE a decis să folosească profiturile generate de aceste active înghețate pentru a contribui la înarmarea Ucrainei și la finanțarea reconstrucției sale post-război, suma estimându-se între 2,5 și 3 miliarde de euro anual. Totuși, confiscarea efectivă a activelor ruse propriu-zise a fost respinsă până acum, în principal din motive juridice. Kallas a menționat că, în ciuda „sensibilităților”, se va ajunge la această măsură într-o zi, spunând că fondurile ar trebui să acopere „toate distrugerile pe care Rusia le-a cauzat Ucrainei”.