Europa intensifică discuțiile despre formarea unei forțe de menținere a păcii în Ucraina, după ce președintele american Donald Trump a sugerat că o soluție rapidă pentru conflict ar putea include cedarea de teritorii către Rusia. În timp ce Statele Unite s-ar putea retrage din acest proces, europenii iau în considerare trimiterea de trupe pentru a stabili o linie de demarcație, în cazul unei încetări a focului.
Discuțiile se concentrează în jurul constituirii unei forțe de până la 50.000 de militari din cinci până la șase țări europene care să asigure pacea în regiune. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron s-au arătat deschiși față de această propunere. „Aceasta este cea mai critică decizie pe care europenii vor trebui să o ia în 2025”, a declarat Franz-Stefan Gady, fost planificator militar austriac.
Negocierile sunt însă complicate de divergențele dintre țările europene și răspunsul negativ al Rusiei la ideea trimiterii de trupe de menținere a păcii. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, și-a exprimat deja nemulțumirea. Kievul, pe de altă parte, consideră propunerea europeană o soluție viabilă, însă este conștient de riscurile legate de concesiile teritoriale.
Deocamdată, planificatorii europeni se inspiră din modele existente de zonă demilitarizată, cum ar fi cea dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud, dar recunosc că avansarea proiectului depinde de acordul Rusiei și al Ucrainei. Oficiali europeni continuă discuțiile, în ciuda provocărilor și obstacolelor. „Este pur ipotetic”, a declarat François Heisbourg, consilier principal la Institutul Internațional de Studii Strategice din Londra, subliniind complexitatea obținerii unui consens.
Totuși, președintele Volodimir Zelenski a făcut apel la sprijinul european și american pentru ca o astfel de forță să devină realitate. „Consecințele unui acord de încetare a focului care nu este monitorizat, care nu este susținut de forțele europene, de forțele americane, vor fi cel mai probabil un război de succesiune, mai sângeros și mai distructiv”, a adăugat Gady. Rămâne de văzut dacă Trump va susține inițiativa, având în vedere înclinația sa spre izolaționism în relațiile internaționale.