Cercetătorii africani care analizează noua tulpină mpox din Republica Democratică Congo au observat că virusul suferă mutații mai rapid decât se așteptau, potrivit unei analize Reuters. Această situație aduce provocări majore, având în vedere lipsa fondurilor și echipamentelor necesare pentru monitorizarea corespunzătoare a virusului, au declarat un grup de șase cercetători din Africa, Europa și SUA.
Mpox, cunoscut anterior ca variola maimuței, este o problemă de sănătate publică în Africa din 1970. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat recent o nouă urgență de sănătate din cauza apariției unei noi tulpini, clada 1b. Aceasta este o mutație a cladei 1 și a fost una dintre variantele endemice în regiunea Congo.
În acest an, în Congo, au fost raportate peste 18.000 de cazuri suspecte și 615 decese din cauza infectării cu clada 1 și clada 1b. Alte 222 de infecții confirmate cu clada 1b au fost înregistrate în patru țări africane luna trecută, și câte un caz a fost identificat în Suedia și Thailanda, ambele legate de călătorii în Africa. „Sunt îngrijorat pentru că în Africa lucrăm orbește”, a declarat Dr. Dimie Ogoina de la Spitalul Universitar Niger Delta din Nigeria, care este președintele comitetului de urgență OMS privind mpox.
Dr. Ogoina a subliniat că înțelegerea limitată a virusului poate complica reacția autorităților la focar: „Nu înțelegem foarte bine focarul nostru”. A adăugat că tulpina clada 2b a avut nevoie de cinci ani pentru a evolua și a începe transmiterea între oameni, în timp ce clada 1b a făcut acest lucru în mai puțin de un an.
Dr. Miguel Paredes, cercetător la Fred Hutchison Cancer Center din Seattle, a menționat că toate cazurile de transmitere de la om la om ale cladelor de mpox au mutația APOBEC3, care accelerează evoluția virală. Cercetările sunt îngreunate de coexistența mai multor focare de mpox.
„În estul Congo, unde clada 1b este foarte răspândită, jumătate din cazuri sunt diagnosticate doar pe baza simptomelor, fără analize de laborator”, a declarat Dr. Salim Abdool Karim. Acesta a subliniat că majoritatea cazurilor provocate de clada 1b au fost depistate la adulți, inițial în rândul prostituatelor din Kivu de Sud.
Cercetările continuă să fie urgente, însă echipele de oameni de știință se confruntă cu lipsuri critice de resurse. Dr. Emmanuel Nakoune de la Institutul Pasteur din Bangui, Republica Centrafricană, a declarat că trimiterea mostrelor de analizat este un proces dificil din cauza presiunii asupra sistemului de sănătate, iar laboratoarele africane suferă de lipsă de materiale necesare pentru monitorizarea focarelor: „Nu este un lux, ci o necesitate”, a subliniat el.