Moscova a încetat să mai folosească podul Kerci, ce leagă Rusia continentală de peninsula Crimeea, pentru aprovizionarea trupelor sale de pe front, optând în schimb pentru rute terestre alternative. Această schimbare de strategie survine în contextul temerilor legate de atacurile repetate ale Ucrainei asupra infrastructurii critice a podului, conform ultimelor imagini satelitare analizate de The Independent și furnizate de agenția privată ucraineană de informații Molfar.
Podul Kerci, construit de Rusia după anexarea controversată a Crimeei în 2014, a fost grav afectat de atacurile ucrainene, în special după ce un camion încărcat cu explozibili a detonat în octombrie 2022, provocând moartea a patru persoane. De asemenea, în iulie 2023, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a etichetat podul drept o „țintă militară legitimă”, justificând că acesta „aduce război, nu pace”.
Conform analizei efectuate de Molfar, bazată pe imagini din satelit furnizate de specialiștii Maxar, traficul de trenuri militare de marfă pe podul Kerci a scăzut semnificativ, evidențiindu-se o utilizare minimă în ultimele luni. În fapt, singurul tren de marfă rusesc observat traversând podul în ultima perioadă a fost unul cu aproximativ 55 de vagoane cu combustibil, în februarie 2023.
În consecință, Rusia și-a redirecționat strategia de aprovizionare către rute terestre alternative, crescând traficul de marfă prin regiunea Taman, din Rostov. Această mutare corespunde cu deschiderea de către Rusia a noi linii feroviare care conectează regiunile ucrainene ocupate de la Melitopol, Berdyansk și Mariupol cu Crimeea și Rusia continentală, anunță Artem Starosiek, directorul general al Molfar, sugerând că Ucraina ar beneficia mai mult dacă ar ținti aceste rute terestre noi.
Noua linie feroviară, care include 63 km de cale ferată nouă și aproximativ 140 km de linie reparată, a fost deja testată cu un prim tren de marfă în martie, având termen de finalizare până la sfârșitul anului. Starosiek vede în aceste dezvoltări o amenințare mai serioasă decât podul din Crimeea, devenit acum nefuncțional, în contextul tensiunilor militare dintre Rusia și Ucraina.
În concluzie, modificările strategice de aprovizionare militare ale Rusiei, ca răspuns la amenințările și atacurile Ucrainei, evidențiază dinamicile schimbătoare ale conflictului, unele cu implicații pe termen lung atât pentru logistica militară, cât și pentru controlul teritorial în regiune.