Un simbol al capitalei, clădirea Palatului CEC, a rezistat cu succes atât cutremurului din 1977, cât și bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial. Construcția a devenit faimoasă datorită rezistenței sale în timp, dar și pentru arhitectura sa impresionantă.
Palatul CEC, situat în Centrul Vechi al Bucureștiului, este un punct de atracție pentru turiștii care vizitează capitala. Deși clădirea este deschisă doar la evenimente speciale, arhitectura sa grandioasă și impresionantă atrage sute de vizitatori, mulți dintre aceștia admirându-l doar din exterior.
În prezent, aceasta găzduiește sediul CEC Bank și un muzeu, care nu este accesibil permanent publicului. În ciuda acestui fapt, clădirea continuă să fie o sursă de fascinație pentru cei care au posibilitatea să o viziteze.
Construcția Palatului CEC a început în vara anului 1897, în prezența Regelui Carol I al României și a Reginei Elisabeta. Clădirea a fost ridicată pe locul fostului han „Sfântul Ioan cel Mare” și în locul mănăstirii cu același nume, ambele fiind demolate în 1875 din cauza stării de degradare în care se aflau. Completat în 1900, palatul a fost construit după proiectele arhitectului francez Paul Gottereau, iar execuția a fost realizată de arhitectul român Ion Socolescu.
În arhitectura clădirii se regăsesc elemente reprezentative ale stilului francez de la sfârșitul secolului XIX, precum și ale altor stiluri. Materialele utilizate în construcție provin din România, precum marmura de Dobrogea și piatra masivă. Elementul distinctiv al clădirii este domul, realizat din metal și sticlă, în timp ce pereții și tavanul au fost pictați de artistul Mihail Simonidi.
Funcționând ca sediul CEC Bank de la finalizarea construcției în 1900 până în 1999, clădirea a trecut cu brio prin încercările istoriei. A rezistat la bombardamente și cutremure, păstrându-și în mare parte aspectul original.
În 2005, în Holul Mare al clădirii a fost deschis Muzeul CEC. Vizitatorii pot admira aici documente istorice, seifuri, medalii și alte artefacte din colecția Tezaur, precum și produse precum cărți poștale sau timbre. Clădirea Palatului CEC continuă astfel să fie un simbol al Bucureștiului și al istoriei sale încărcate.