România a declarat război Austro-Ungariei și a intrat oficial în Primul Război Mondial în 1916, după o perioadă de neutralitate de doi ani, având ca prim obiectiv eliberarea Transilvaniei. În acea noapte, trei armate române au traversat Carpații și au reușit să elibereze rapid orașele Brașov, Făgăraș și Miercurea Ciuc, sprijinite de românii ardeleni. Regele Ferdinand a adresat poporului român o proclamație menționând că „a venit ziua așteptată de secole de conștiința națională” pentru unirea românilor din ambele părți ale Carpaților.
În anul 1991, pe 27 august, Republica Moldova și-a declarat independența față de Uniunea Sovietică, marcând astfel o mișcare majoră spre suveranitate. Decizia a fost aprobată de 278 de deputați din Parlamentul de la Chișinău. Declarația aceasta a denunțat pactul Ribbentrop-Molotov, prin care Basarabia a fost anexată de URSS, și a reafirmat limba română ca limbă oficială a țării. La momentul respectiv, numeroși moldoveni și lideri ai mișcării naționale din Chișinău susțineau ideea unirii cu România, însă evenimentele au fost complicate de izbucnirea conflictului din Transnistria.
În 1979, Contele Louis Mountbatten, cunoscut ca unchiul prințului Philip al Marii Britanii și cel care i-a făcut cunoștință acestuia cu regina Elisabeta a II-a, a fost ucis de teroriștii irlandezi din IRA. Incidentul a avut loc în timpul vacanței sale la castelul familiei de pe malul oceanului Atlantic, în Republica Irlanda, unde IRA a plasat o bombă în barca de pescuit pe care contele o folosea adesea. Atentatul a fost imediat revendicat de teroriști, iar cel care a pus bomba a fost prins în aceeași zi. Asasinatul a fost condamnat pe plan internațional de către autoritățile din Londra și Dublin.
Aceste evenimente subliniază momente cruciale din istoria secolului XX, fiecare jucând un rol semnificativ în trăirea și percepția națională a României și Republicii Moldova.