În efortul de a moderniza și repara infrastructura feroviară degradată a României, cifrele dezvăluie o realitate îngrijorătoare: degradarea căilor ferate se întâmplă mai rapid decât pot acestea fi reparate. În ciuda eliminării restricțiilor de viteză pe o lungime de 555 de kilometri anul trecut, noi restricții totalizând 764 de kilometri au fost impuse.
Fondurile europene se dovedesc a fi o sursă de speranță, cu investiții semnificative destinate modernizării rețelei feroviare. Aproape 600 de kilometri de șină sunt în curs de reabilitare, beneficiind de finanțare europeană, urmând ca pe aceste segmente să se poată circula cu viteze de până la 120 km/h.
Lucrările de întreținere și modernizare sunt esențiale pentru înlăturarea restricțiilor de viteză impuse pe 930 de kilometri de cale ferată, cauzate de degradarea infrastructurii. Exemplificând aceste eforturi, în apropierea gării din Chiajna, muncitori înlocuiesc traversele de lemn deteriorate cu altele noi, din beton, pentru a îmbunătăți siguranța și viteza de circulație a trenurilor.
CFR a alocat un buget de jumătate de miliard de lei, din fonduri proprii și de la bugetul de stat, pentru reparații în acest an, promițând eliminarea a 450 de restricții de viteză. Totuși, cu o rețea feroviară care depășește 19.600 de kilometri, dintre care doar 3.700 permit viteze de peste 100 km/h, proiectele de modernizare și investițiile în infrastructură sunt critice pentru a aduce trenurile din România mai aproape de standardele occidentale.
Între timp, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, exprimă o viziune realistă, recunoscând că restricțiile de viteză nu vor dispărea complet, dar optimizând că vitezele trenurilor vor crește semnificativ în următorii ani prin implementarea proiectelor de modernizare, printre care și cele din Transilvania.
Rând pe rând, aceste eforturi sunt esențiale pentru reducerea timpilor de călătorie și îmbunătățirea eficienței transportului feroviar, chiar dacă provocările sistemice rămân semnificative.