Mița biciclista a fost una dintre cele mai moderne femei ale României interbelice. Una dintre cele mai renumite prostituate care se perindau pe caldarâmul Micului Paris. Purta haine care reușeau să stârnească invidia celor mai distinse cucoane ale Bucureștiului. Avea mașină coupé și trăsură. O curtezană care a cu reușit să frângă inima multor bărbați.

Reclamă

S-a în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova. O femeie cu origini modeste înzestrată cu mult curaj și frumusețe. A fost fiica unei spălătorese care și-a dorit un alt destin, pe care a reușit să-l obțină prin altfel de mijloace. A fost reperată la vârsta de 15 ani și invitată să învețe meseria de curtezană. Cu timpul a devenit o tânără  cultă de pension, școlită în străinătate. Primul amant al Mariei Mihăescu a fost Regele Leopold al Belgiei. Clienții săi erau aleși după sprânceană, prefera persoanele de rang, cunoscute și pline de bani.

„Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi” Scrie istoricul Neagu Djuvara, în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.

Rafinament, Mița cea mai fină femeie

Mița care avea să deviă biciclistă și-a păstrat mereu viu idealul său. A reușit să atingă tot ce și-a propus. Ea a fost prima femeie care a pedalat, afișarea pe bicicletă era o mare impudoare la vremea aceea. Foarte rafinată mânca numai la Athenee Palace. Avea o mare încredere în nou, reușea să întreacă mulți intelectuali ai României prin deschiderea sa spre nou.

„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”.  Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.