Mircea Cărtărescu nu a fost acceptat în Academia Română: reacții și controverse
Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a primit calitatea de membru corespondent al Academiei Române, în ciuda propunerii unanime venite din partea Secției de Filologie a forului. Decizia a fost luată în cadrul Adunării Generale a Academiei, unde Cărtărescu a primit 73 de voturi, cu unul mai puțin decât numărul necesar de voturi.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Mircea Cărtărescu le-a mulțumit celor care au arătat solidaritate față de el în aceste zile: „Vreau să mulţumesc aici, cu toată gratitudinea, tuturor celor care, din Academia română, din presă şi de pe reţelele sociale, mi-au fost zilele acestea alături.”
Rodica Zafiu, președinte interimar al Secției de Filologie a Academiei, a exprimat regretul față de rezultat: „Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susţinut cu multă căldură de secţie.”
Dincolo de sprijin, au existat și voci critice. Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei, și scriitorul Nicolae Breban au contestat valoarea literară a lui Cărtărescu. „E un bun scriitor, dar nu e la nivelul Academiei Române,” a spus Breban, criticând structura și temele lucrărilor lui Cărtărescu.
Pe de altă parte, poeta Ana Blandiana a reprobate vehement decizia, afirmând că este o „pata pe imaginea Academiei”. Scriitorul Radu Vancu a subliniat că respingerea lui Cărtărescu reflectă probleme mai profunde din cadrul instituției.
Academia Română a organizat alegeri pe 12 februarie, alegând patru membri corespondenți și doi membri externi de onoare. Scriitori apreciați precum Dan-Cristian Vodnar și Romiță Iucu au fost confirmați ca membri corespondenți, însă întrebările și polemicile față de modul de funcționare a Academiei persistă.
În final, decizia de a nu-l include pe Cărtărescu în rândurile membrilor corespondenti ai Academiei a evidențiat atât sprijinul masiv cât și controversa pe care o personalitate literară de asemenea calibru o poate genera în contextul academic actual.
