Miniștrii Apărării din cadrul NATO se vor reuni săptămâna viitoare la Bruxelles pentru a dezvolta o nouă strategie politică externă care să reflecte relațiile tensionate cu Rusia, în contextul amenințărilor președintelui Vladimir Putin. Scopul întâlnirii este găsirea unei abordări adaptate situației curente, după invazia Ucrainei de către Moscova în 2022.
Relațiile între NATO și Rusia au atins un punct critic după ce alianța a definit Rusia ca fiind „cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității aliaților”. Cu toate acestea, documentul „Actul Fondator” cu Rusia, semnat în 1997, rămâne activ, stipulând un obiectiv comun de a construi o Europă stabilă și pașnică.
Consiliul NATO-Rusia nu s-a mai reunit din 2022, iar relațiile continuă să se deterioreze. În acest context, țările NATO lucrează la o nouă strategie, conform unui înalt oficial al guvernului SUA. Acesta a declarat: „Este timpul să elaborăm o nouă strategie în ceea ce privește pozițiile specifice ale aliaților”.
Discuțiile oficiale au avut loc la nivel inferior în ultimele luni, iar întâlnirea de săptămâna viitoare va marca debutul câtorva sesiuni de dialog pe această temă. Într-un summit NATO din iulie, aliații au convenit să pregătească o nouă strategie pentru Rusia, care va fi discutată la următorul summit din 2025 în Haga.
Un diplomat NATO a subliniat că există îngrijorări în rândul unor membri legate de o strategie prea agresivă față de Rusia, temându-se că ar putea destabiliza situația actuală. Alte țări, precum Ungaria și Slovacia, continuă să mențină contacte cu Kremlinul, considerând că ar putea avea beneficii strategice.
Președintele rus, Vladimir Putin, a afirmat într-o întâlnire a Consiliului de Securitate al Rusiei că ar putea folosi arme nucleare dacă este atacat, specificând condițiile pentru utilizarea acestora. Putin a declarat că „agresiunea împotriva Rusiei de către orice stat non-nuclear, dar cu sprijinul unui stat nuclear, va fi considerată un atac comun asupra Federației Ruse”.
În contextul actual, NATO caută să reevalueze „Actul Fondator” și să redefinească relațiile cu Rusia, care este percepută ca o amenințare continuă la adresa securității regionale.