Ministerul Apărării Naționale a dezmințit categoric mai multe informații false răspândite în spațiul public despre două proiecte de lege recente. Acestea sunt Legea privind controlul utilizării spațiului aerian național și Legea privind desfășurarea pe timp de pace a misiunilor și operațiilor militare pe teritoriul statului român.
Prin aplicația Inforadar, destinată combaterii dezinformării, responsabilii militari clarifică faptul că nu este adevărat că Armata României ar fi aflată sub comanda unui ofițer străin. De asemenea, se infirmă informația conform căreia militarii români și străini ar putea folosi muniția de război împotriva populației civile la proteste.
Ministerul a subliniat că aceste zvonuri sunt diseminări malițioase care urmăresc inducerea panicii și slăbirea încrederii în instituțiile de securitate națională.
Proiectele legislative au primit undă verde de la Guvernul României în ședința din 12 decembrie și au fost transmise Parlamentului pentru dezbatere și adoptare. Acestea au trecut prin procesul de transparență decizională, incluzând dezbateri publice accesibile pe site-ul Ministerului Apărării.
Primul proiect, ce vizează controlul spațiului aerian, propune un cadru de coordonare între autoritățile ce gestionează acest domeniu, având în vedere noile amenințări specifice mediului de securitate actual. Un accent special se pune pe reglementarea utilizării dronelor și altor vehicule aeriene ce ar putea amenința siguranța națională.
Al doilea proiect se referă la cadrul legal necesar pentru desfășurarea de operațiuni și misiuni militare pe timp de pace, menționând clar că acestea se vor desfășura sub un regulament strict juridic, în acord cu legislația națională și tratatele internaționale. Proiectul prevede coordonarea forțelor române și străine fără a necesita instituirea unei stări excepționale.
Aproximativ 5.000 de militari din diverse state NATO sunt în prezent dislocați în România, numărul acestora fiind estimat să crească în următorii ani, ca parte a măsurilor de consolidare a apărării colective pe flancul estic al alianței.
Transferul de autoritate invocat în proiect nu implică cedarea suveranității sau controlul total al armatei române către un comandant străin, fiind aplicabil doar pentru efectivele implicate într-o anumită misiune. Legislația românească reglementează această procedură de peste 13 ani pentru misiuni în afara teritoriului național.
În concluzie, Ministerul Apărării susține ferm că acuzațiile de neconstituționalitate și cele legate de uzul forței împotriva populației civile sunt complet nefondate. Proiectele vizează doar ajustări necesare pentru contextul actual și nu afectează drepturile și libertățile cetățenilor români.