Directorul general al MI5, Ken McCallum, a emis un avertisment cu privire la amenințarea complexă și interconectată cu care se confruntă Regatul Unit, punând în evidență misiunea Rusiei de a crea „haos susținut pe străzile britanice și europene”. Într-un discurs rar întâlnit, McCallum a detaliat provocările pe care le întâmpină agenția în fața comploturilor internaționale, majoritatea orchestrate de Rusia și Iran.
Începând cu 2022, MI5 a luat măsuri împotriva a 20 de comploturi susținute de Iran, conform declarațiilor lui McCallum. Totodată, au fost dejucate un număr de 43 de planuri avansate de a comite „crime în masă” în Regatul Unit începând cu anul 2017, implicând adesea arme de foc și explozibil.
„Primii 20 de ani ai carierei mele aici au fost plini de amenințări teroriste. Acum ne confruntăm cu acestea, alături de comploturi de asasinat și sabotaj susținute de state, pe fundalul unui război terestru european major”, a afirmat McCallum, subliniind presiunea constantă la care este supusă agenția sa.
Rusia a fost acuzată de MI5 de acțiuni de sabotaj și incendiere, în timp ce peste 750 de diplomați ruși au fost expulzați din Europa de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, susține McCallum. „O mare majoritate dintre aceștia” erau spioni, explică oficialul, adăugând că vizele diplomatice pentru cei suspectați de spionaj rus au fost refuzate.
Directorul a dezvăluit că Rusia a apelat la intermediari, precum agenți de informații privați, pentru a-și continua acțiunile, afectând totodată profesionalismul și eficiența operațiunilor informează McCallum. În același context, MI5 și poliția britanică au intervenit în 20 de comploturi iraniene, multe dintre ele considerate „amenințări potențial letale”.
McCallum a precizat că 75% din activitatea antiterorism este orientată către extremismul islamic, iar 25% către terorismul de extremă dreaptă. El și-a exprimat îngrijorarea față de creșterea numărului de tineri atrași în extremismul online, aproximativ 13% dintre cei investigați având sub 18 ani.
În concluzie, McCallum a punctat dificultățile legate de identificarea teroriștilor din „colțurile întunecate ale internetului”, descriind provocările de a discernă între complotiști reali și extremiști virtuali. „Conexiunile online anonime sunt adesea lipsite de importanță, însă o minoritate dintre ele conduc la acțiuni mortale în lumea reală”, a adăugat el.