Asociaţia Română de Psihiatrie şi Psihoterapie (ARPP) şi Asociaţia Spitalelor Publice de Psihiatrie din România (ASPP) și-au exprimat îngrijorarea față de proiectul de lege depus în Parlament care prevede sancțiuni pentru șoferii depistați pozitiv la substanțe psihoactive. Considerând că lipsa unor praguri clare poate conduce la renunțarea la tratamente importante de către pacienți, cele două organizații au cerut reglementări mai precise.
Medicii psihiatrilor atrag atenția că pedepsirea extremă a șoferilor depistați pozitiv la substanțe psihoactive legale poate stigmatiza pacienții care au nevoie de aceste medicamente și care nu pun în pericol siguranța rutieră. ARPP susține că o astfel de politică ar putea să-i determine pe pacienți să-și abandoneze tratamentele, ceea ce ar putea agrava condițiile de sănătate mintală și, în final, ar putea periclita siguranța publică.
Actuala legislație include substanțe psihoactive cum ar fi anxioliticele, antidepresivele sau psihostimulantele pentru ADHD, medicamente frecvent prescrise de medici. Asociațiile susțin că impunerea unor sancțiuni fără a ține cont de natura și dozajul acestor medicamente ar putea afecta sănătatea multora care sunt bine integrați în societate și respectă tratamentele prescrise.
ARPP și ASPP propun introducerea de teste cantitative cu praguri bine definite, similar cu cele utilizate pentru alcoolemie, ajustate practicii europene. Pragurile ar trebui să fie create astfel încât să nu fie asociate cu efecte cognitive sau motorii semnificative și să permită tratarea în mod corespunzător a pacienților care urmează tratamente recomandate medical, fără a-i expune la penalizări nedrepte.
Multe state europene, inclusiv Germania, Olanda și Franța, folosesc praguri cantitative care diferențiază între substanțe și țin cont de impactul lor asupra capacității de a conduce. Aceste reglementări împiedică penalizarea inutilă a celor care urmează tratamente legale și nu prezintă riscuri reale în trafic. Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, a depus o inițiativă legislativă ce prevede ca detectarea unei substanțe psihoactive în sânge să fie considerată infracțiune, cu pedepse între 2 și 7 ani de închisoare.
Proiectul vine în contextul unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție care cere experți pentru a evalua efectele substanțelor psihoactive asupra capacității de a conduce. Asociațiile implicate solicită ca legislația să fie echilibrată și să reflecte diferențele dintre substanțele psihoactive legale și ilegale, protejând astfel drepturile celor care urmează tratamente medicale necesare.