Măsurile propuse de Ilie Bolojan pentru evitarea unei crize financiare: „Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”

România are cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ajungând la 9,3% în termeni ESA, potrivit anunțului făcut marți de Comisia Europeană. Președintele interimar Ilie Bolojan a atras atenția că, în acest context economic fragil,

„sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune”.

El a avertizat că există pericolul repetării situației economice din perioada 2008-2010, subliniind că România trebuie să acționeze rapid pentru a evita o criză financiară.

Ce măsuri propune Ilie Bolojan pentru evitarea crizei financiare

Ilie Bolojan a declarat că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) nu va fi amânat la nivel european, iar România trebuie să atragă fondurile puse la dispoziție până cel târziu în 2027. Până acum, țara noastră a absorbit doar 9,4 miliarde de euro din totalul de 28,5 miliarde.

„Când se cuplează un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010” , a afirmat Ilie Bolojan.

Președintele interimar a venit cu trei propuneri pentru reducerea deficitului bugetar. Acesta a menționat:

„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor”.

Ilie Bolojan, îngrijorat de deficitul bugetar de 9,3%

Întrebat despre îngrijorările privind deficitul, Ilie Bolojan a răspuns:

„Eu cred că pe orice om raţional, care înţelege ce înseamnă bugete, trebuie să îl îngrijorezi acest lucru. Pentru că, de fapt, ce înseamnă? Noi luăm împrumuturi mari săptămânal. Aceste împrumuturi ne permit să funcţionăm, deci cheltuim mai mult decât ne-am putea permite, dar ele au ca efect dobânzi şi cheltuieli cu dobânzile tot mai mari”.

Oficialul a adăugat că situația actuală este cu atât mai gravă cu cât a fost înregistrată într-o perioadă în care nu s-au confruntat cu recesiune sau alte crize majore.

„Şi gândiţi-vă că acest lucru s-a întâmplat într-o perioadă în care n-am avut recesiune economică, n-am avut probleme”

, a precizat Bolojan.

În opinia sa, semnele de turbulențe economice la nivel global sunt evidente, iar încetinirea schimburilor comerciale ar putea afecta și România. El a oferit ca exemplu situația din porturile americane:

„M-am uitat zilele astea şi am văzut, de exemplu, că în porturile din Statele Unite, de când a început acest război (comercial – n.r.) cu China, au scăzut schimburile comerciale, ca volum în porturi, cu 40%. Cu Europa, lucrurile încă mai sunt 90 de zile, dar cine ştie cum se va termina”.

Ilie Bolojan a subliniat din nou riscul combinării unui grad mare de îndatorare cu dobânzi ridicate și o recesiune ușoară:

„Oricum, deci, sunt nişte trepidaţii care ne pot duce către recesiune. Când se cuplează întotdeauna un grad de îndatorare mare, cu dobânzi mari, cu o uşoară recesiune, înseamnă să ne întoarcem în perioada 2008-2010”.

Ilie Bolojan cere eliminarea cheltuielilor inutile

Președintele interimar a insistat asupra necesității reducerii cheltuielilor și a reformării companiilor de stat, amintind de importanța absorbirii fondurilor din PNRR. El a spus:

„Să eliminăm cheltuielile inutile, să aducem instituţiile care au fost scăpate de sub control, companiile de stat, sub un anumit control şi, într-adevăr, să lucrăm sistematic la reducerea cheltuielilor, la absorbţia de bani europeni”.

De asemenea, a explicat discuția recentă avută cu Comisarul pentru Buget:

„Una din discuţiile de zilele trecute cu Comisarul pentru Buget a fost clar: pentru că orice modificare la acest program PNRR înseamnă un vot în 27 de ţări, în Parlamente, probabilitatea să se amâne din luna august încolo este foarte scăzută”.

Bolojan a avertizat că există doar două opțiuni:

„Deci, ori vă cheltuiţi banii pe care-i aveţi, ori, dacă nu, o să îi pierdeţi. Eu cred că n-ar fi bine să pierdem aceşti bani, pentru că înseamnă investiţii care nu se fac în România”.

În caz contrar, a punctat el, s-ar putea ajunge la măsuri drastice:

„Dacă nu vom face toate aceste lucruri, nu ne vom încasa banii de la buget acolo unde există evaziune, vom ajunge în situaţia în care sancţionăm haotic, să creştem taxe şi impozite şi, de fapt, victimele vor fi în primul rând oamenii simpli, pentru că cei care mai au ceva bani o să se mai descurce cumva”.

România riscă să piardă miliarde de euro din PNRR

România a primit o alocare totală de 28,5 miliarde de euro prin PNRR, dar până în prezent a reușit să absoarbă doar 9,4 miliarde. Cu mai puțin de doi ani rămași pentru implementarea proiectelor, există riscul pierderii unor sume semnificative de bani europeni, fonduri strict legate de realizarea unor reforme structurale.

În același timp, Comisia Europeană a confirmat că România are în prezent cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeană, situându-se la 9,3%. Pe locurile următoare se află Polonia, cu un deficit de 6,6%, Franța cu 5,8% și Slovacia cu 5,3%, potrivit datelor Eurostat. În schimb, Danemarca (+4,5%), Irlanda și Cipru (ambele +4,3%), Grecia (+1,3%), Luxemburg (+1%) și Portugalia (+0,7%) au raportat excedente bugetare.