Premierul interimar olandez, Mark Rutte, viitorul secretar general al NATO, a fost criticat de unii lideri europeni la summitul UE desfăşurat joi şi vineri pentru refuzul său ca Olanda să contribuie prin emiterea de datorie comună la finanţarea unor proiecte europene de apărare, a declarat premierul polonez Donald Tusk, potrivit Reuters.
Liderii celor 27 de state membre ale UE s-au reunit la summit pentru a discuta despre necesitatea reducerii dependenţei energetice, creşterea capacităţilor generale de apărare şi consolidarea bazei tehnologice şi industriale a sectorului european al apărării, în contextul războiului din Ucraina. Un alt subiect major pe agenda summitului a fost numirea în posturile europene cheie în urma alegerilor europarlamentare.
Propunerile pentru finanţarea comună a unor proiecte europene în sectorul apărării au întâmpinat opoziţia lui Rutte şi a cancelarului german Olaf Scholz. „Toată lumea, aproape toată lumea, i-a amintit cu voce tare lui Mark Rutte că va fi în curând secretar general al NATO şi prin urmare ar trebui să facă totul pentru a asigura că Europa nu economiseşte bani şi resurse pe seama apărării”, a spus premierul polonez în faţa presei. El a adăugat că a văzut o „roşeaţă pe chipul său când l-au atenţionat”.
De partea sa, Rutte a declarat presei după summit că discuţiile privind finanţarea sectorului apărării au fost „dure”. „Este clar că unele ţări se opun acestei idei, care nu era oficial pe masă, dar care a fost mult adusă în discuţie la reuniune, despre utilizarea euroobligaţiunilor pentru cheltuielile de apărare”, a explicat premierul interimar olandez. „Germanii şi noi ne-am opus, eu am fost foarte clar împotrivă, dar am ajuns la concluzii comune”, a completat acesta.
Olanda pledează de mult timp pentru disciplină fiscală în UE şi se opune emiterii de datorie comună. Cancelarul german Olaf Scholz a spus la rândul său după summit că Uniunea Europeană nu ar trebui să se implice în finanţarea achiziţiilor de armament sau în bugetele naţionale de apărare, ci să-şi concentreze eforturile pe promovarea unei mai bune coordonări a industriilor de apărare.
În schimb, Donald Tusk a spus că a fost „foarte supărat” când a auzit argumentele celor care se opun finanţării în comun a proiectelor europene de apărare.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susţinut joi la summitul european că UE va avea nevoie în următorul deceniu de circa 500 de miliarde de euro pentru industria de apărare, dar fără a detalia tema finanţării acestei sume. Ea a amintit posibilitatea emiterii din nou de datorie comună, similar planului european de relansare post-pandemie, idee susţinută de unele state membre, dar faţă de care altele, precum Germania şi Olanda, sunt reticente.
Anterior, Comisia Europeană a propus o nouă strategie în materie de apărare, prevăzând o finanţare suplimentară de 1,5 miliarde de euro pentru sectorul militar-industrial, sumă considerată insuficientă de reprezentanţii companiilor din acest sector şi de comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton. Acesta a propus în ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în UE pentru a sprijini Ucraina, recunoscând totuşi dificultăţile legate de găsirea surselor de finanţare.