Marea Caspică, cunoscută drept cea mai mare mare interioară și totodată cel mai mare lac al planetei, se confruntă cu un declin considerat „catastrofal” de experți, pe fondul construcției de baraje, exploatării resurselor naturale, poluării și schimbărilor climatice. Acest fenomen este îngrijorător pentru specialiști, care se tem că Marea Caspică ar putea să nu-și mai revină niciodată.
Dacă schimbările climatice au provocat creșterea nivelului oceanelor, ele au un efect opus asupra mărilor interioare și lacurilor, care depind în mare măsură de echilibrul între apa adusă de ploi și râuri și apa pierdută prin evaporare. Acest echilibru este perturbat de încălzirea globală, cauzând micșorarea multor lacuri.
Un precedent al acestei crize este Marea Aral dintre Kazahstan și Uzbekistan, care, după ce a fost unul dintre cele mai mari lacuri, aproape a dispărut din cauza intervenției umane și a crizei climatice. În Marea Caspică, care primește apă din 130 de râuri, cea mai voluminoasă contribuție vine de la râul Volga, sursa a 80% din volumul acesteia. Totuși, construcția a numeroase baraje de către Rusia a redus fluxul de apă.
Schimbările climatice accelerează evaporarea apei, iar experți precum Matthias Prange de la Universitatea din Bremen avertizează că nivelul apei ar putea scădea cu 18 până la 30 de metri până la sfârșitul secolului. Această scădere ar putea afecta pescuitul, turismul și transportul maritim, mai ales în porturi de mică adâncime precum Aktau în Kazahstan.
Pe lângă impactul ecologic, declinul Mării Caspice poate avea consecințe geopolitice, cele cinci țări riverane putându-se confrunta cu conflicte pentru resursele de apă și energia atinsă de eventuala modificare a țărmului. Specii rare, precum morunul și foca caspică, sunt amenințate cu dispariția, iar împuținarea apei reduce oxigenul disponibil în adâncuri.
Soluțiile pentru această criză sunt complicate, având în vedere instabilitatea politică din regiune și problemele diferite ale fiecărei țări afectate de acest fenomen. Summitul climatic COP29, ce va avea loc în curând la Baku, ar putea aborda această problemă. Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat declinul drept „catastrofal”, subliniind în același timp planurile țării de a-și extinde producția de combustibili fosili.
Împărțirea Mării Caspice între cinci națiuni și lipsa unui răspuns colectiv ar putea duce la repetarea dezastrului din Marea Aral dacă nu se iau măsuri urgente.