Marți, în cadrul emisiunii Legile Puterii de la Realitatea Plus, ministrul Marcel Boloș a explicat de ce a fost retrasă o ordonanță cu care nu a fost de acord unul dintre colegii săi. Acesta a vorbit și despre jumătatea de miliard de euro pe care România o va pierde în urma Brexitului.
„Ordonanțele s-au aprobat seară, volumul de muncă a fost foarte mare în acea perioadă. Avizele din partea Ministerului Justiției au venit cu observații, premierul a aprobat la momentul respectiv ca acele observații să fie integrate în textul ordonanței. (…) Când ai observații de fond (ca în acest caz), ești obligat să le repui pentru următoarea ședință de guvern, ca să le aprobi încă o dată, iar Guvernul era demis prin moțiune de cenzură a doua zi. Practic, am intrat în acest cerc vicios al moțiunii de cenzură, dar n-am renunțat la ordonanțele de urgență, pentru că o parte din aceste OUG sunt preluate într-un proiect de lege privind măsuri în domeniul fondurilor europene, iar altă parte din măsuri sunt preluate la nivel de ordine de ministru”, a spus ministrul desemnat al Fondurilor Europene.
„Proiectul este deja finalizat (cu modificările integrate deja în proiect – n.red.) și urmează să fie prezentat în ședința următoare de Guvern, premierul mi-a dat termen ca să prezint o informare de integrarea acestor observații și urmează procedura de urgență parlamentară și demersurile, la care nu renunțăm, că sunt extrem de benefice României.
Toate cele 5 ordonanțe vizează interesele românilor și ale României. Discutam de Programul național de alimentare cu gaze naturale, pe care toată România îl așteaptă, despre partea de descentralizare: Primăriile sunt cele care le-au solicitat și beneficiarii POR , proiectele de apă, canalizare. Cine-și permite să le blocheze și să stăm să așteptăm blocarea acestor proiecte?! (…) Era bine să fie ținute la nivel central? Să purtam primarii, autoritățile locale să le purtăm veșnic la București ,să întârziem proiecte, să dureze un an și jumătate un contract de finanțare?!”.
Ministrul Boloș a vorbit în cadrul emisiunii și despre descentralizarea financiară pe zona fondurilor europene.
„Banii sunt deciși prin autoritățile de management care vor funcționa la nivelul agențiilor de dezvoltare regională. Acestea sunt organizații neguvernamentale, dar nu împiedică să fie desemnate ca autorități de management, mai ales că la art. 123 din regulamentul CE 1303, se spune că autoritățile de management pot fi desemnate și organismele private, fără probleme. La nivelul agențiilor de dezvoltare regională sunt asociați consilii locale, consilii județene. (…)
În ordonanță, ulterior în proiectul de lege, mecanismul financiar a fost reglementat, pentru ca, lucrând cu banii bugetului de stat, trebuie făcute prin lege, pentru a face plățile către primarii, conform cu contractele de finanțare care urmează să fie încheiate. Practic, demersurile pe care noi le-am făcut veneau în completarea legislației actuale pentru a permite agențiilor de dezvoltare regionale să lucreze cu banii bugetului statului”, a explicat Boloș.
„Am preluat numai proiecte suspendate de la PSD. Programul de competitivitate a fost POR suspendat, programul pe transport era plin de sesizări de fraude, l-am deblocat. Ministerele de linie erau cele care gestionau autoritățile de management. (…) Pierderea de putere, funcții și posturi vizavi de cei care le-au deținut creează un disconfort acum. Cei care rămân fără funcții te atacă vehement ca să renunți la demersuri. Cred că e un moment de restart pentru modernizarea fondurilor europene, ca să nu fim veșnic codașii Europei, pe modele învechite.
Viziunea UE e diferita de a României, noi vorbim de proiecte de infrastructura transport, apă, mediu, UE este deja în altă direcție și va trebui să recuperăm aceste decalaje de timp, să ne adaptăm din mers”, a mai avertizat ministrul propus la Fonduri europene.
Situația României în viitorul buget al Uniunii Europene a fost unul dintre subiectele atinse de ministru. Acesta spune că bugetul a fost diminuat cu 500 de milioane de euro pentru România, propunerea Uniunii Europene fiind de 1,074 % din venitul național brut al fiecărui stat membru.
„Propunerea Comisiei a plecat cu 8 miliarde de euro în plus, la propunerea comisarului Corina Crețu. Am avut în actuala programare, pe politica de coeziune, 22 miliarde euro, plus cele 8 miliarde euro propuse la nivel de CE, deci 30,566 miliarde de euro, din care acum, după noua propunere, avem aceasta pierdere de 500 miliarde de euro.
Acel procent de relocare de fonduri a crescut de la 5% la 10% (la propunerea României), care pentru noi înseamnă un câștig de 1 miliard de euro, bani care se pot transfera din Fondul social european, dacă Guvernul va decide, spre Fondul de coeziune sau Fondul european de dezvoltare regională, pentru ca nevoia noastră e la infrastructură”, a anunțat Boloș.
Întrebat dacă are un interes personal legat de aceste modificări, adică întărirea acestor organizații neguvernamentale, ministrul a negat.
„Nu cred că acest lucru ar fi deontologic ca eu ca ministru al fondurilor europene să-mi permit să gândesc la nivelul ăsta al unor interese individuale. Sistemul meu de valori, cu toate că-mi permite legea, nu se aliniază cu această zona a intereselor, nu aș intra într-o zonă de discuții de acest gen”, a spus ministrul.