Mandatele șefilor serviciilor secrete ar putea fi limitate la opt ani
Camera Deputaților a votat proiectele de lege inițiate de deputatul USR Emanuel Ungureanu, care vizează limitarea mandatelor șefilor serviciilor secrete și prevenirea abuzurilor. Proiectele urmează să fie dezbătute de Senat, care va avea un vot decizional săptămâna viitoare.
„Cele întâmplate în ultimele săptămâni și luni, culminând cu alegerile prezidențiale anulate, ne-au dovedit, mai mult ca niciodată, că avem obligația să ne întărim statul și instituțiile sale cheie. Iar serviciile secrete joacă un rol esențial în stat, trebuie să ne asigurăm că ele funcționează la maximum de eficacitate, în cadru legal, departe de influențe și legături sulfuroase. Nu este normal să avem un serviciu fără conducere civilă de mai bine de un an, un alt serviciu condus de 19 ani de aceeași persoană, iar șeful unui al treilea serviciu să facă excursii de lux în timp ce țara se află în plină criză de securitate. Sper ca toate partidele democratice să înțeleagă necesitatea reformării de urgență a serviciilor secrete și ca proiectele USR să fie adoptate rapid în Senat”, a declarat Emanuel Ungureanu, potrivit comunicatului de presă al USR.
Primul proiect propus de USR limitează la două mandate, adică opt ani în total, durata de conducere a șefilor Serviciului Român de Informații (SRI), Serviciului de Informații Externe (SIE), Serviciului de Protecție și Pază (SPP), Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), Direcției Generale de Protecție Internă a MAI (DGPI) și Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA). Aceasta este o practică des întâlnită în democrațiile avansate, menită să prevină dictatura și să protejeze principiile statului de drept, conform comunicatului USR.
Al doilea proiect urmărește prevenirea abuzurilor de putere, stabilind o interdicție de 20 de ani pentru cadrele militare și angajații civili ai SRI de a desfășura activități de consultanță sau asistență după încheierea activității în cadrul serviciului. Această măsură are ca scop reducerea riscurilor legate de utilizarea informațiilor sensibile obținute în timpul activității în cadrul structurilor de securitate națională.
După votul din Camera Deputaților, care a fost primul for sesizat, propunerile legislative vor merge la Senat pentru votul decizional. Dacă Parlamentul va adopta aceste legi, ele vor fi trimise spre promulgare.
