Guvernul va aproba în şedinţa de joi un proiect de ordonanță de urgență privind majorarea salariului minim brut pe țară de la 3.000 lei la 3.700 lei și majorarea sumei netaxate din salariul minim de la 200 la 300 lei.

„Prin prezentul act normativ se propune ca salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată să fie majorat la 3.700 de lei lunar începând cu data de 1 iulie 2024, ceea ce reprezintă o creştere de 12,12% faţă de luna iunie 2024”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

În şedinţa Executivului va fi adoptat şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea anexei la OUG nr. 18/2024 privind aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS.

„Se propune majorarea bugetului total al schemei de ajutor de stat asociată programului cu suma de 2.499.875.096,61 lei, până la suma totală de 14.999.250.579,70 lei, respectiv majorarea plafonului total al garanţiilor de stat care pot fi emise în cadrul programului cu suma de 2.220.000.000 lei până la valoarea totală de 13.320.000.000 lei şi majorarea bugetului de grant cu suma de 279.875.096,62 lei până la valoarea totală de 1.679.250.579,70 lei. Prin implementarea modificărilor propuse se va asigura accesul la măsurile de ajutor acordate în cadrul schemei de ajutor de stat pentru un număr estimativ de 2.300 beneficiari suplimentari, astfel că se estimează acordarea de ajutor de stat unui număr de maximum total 13.800 de beneficiari”, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

Tot în şedinţa de joi ar urma să fie aprobat şi un proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

„Similar reglementării din alte state, proiectul propune instituirea unui indicator de integrare suplimentar în cazul solicitanţilor de cetăţenie, respectiv ataşamentul acestora faţă de valorile supreme ale statului român, astfel cum sunt prevăzute de art. 1 alin. (3) din Constituţie – ‘demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic’ -, plecând de la trăsăturile generale ale conceptului de naturalizare, privit ca un proces transformator prin care un străin devine membru cu drepturi depline al unei comunităţi politice naţionale, prin acordarea cetăţeniei, în urma integrării acestuia în comunitatea respectivă”, se explică în expunerea de motive a proiectului.

De asemenea, este precizat faptul că, în materia acordării la cerere a cetăţeniei române, la articolul 8 alineat (1) litera a), se înlocuieşte cerinţa impusă persoanei care solicită acordarea cetăţeniei române de a avea domiciliul, în condiţiile legii, pe teritoriul României, cu aceea de a locui, în condiţiile legii, pe teritoriul României.

Un alt proiect de lege care va fi discutat joi vizează ratificarea Acordului-cadru privind înfiinţarea Alianţei Solare Internaţionale (ISA), semnat de România în Dubai, Emiratele Arabe Unite, la data de 3 decembrie 2023.

Printr-o hotărâre vor fi aprobaţi şi indicatorii tehnico-economici aferenţi obiectivului de investiţii „Drum Expres Focşani – Brăila”, judeţele Vrancea şi Brăila.

Un alt proiect de hotărâre vizează alocarea a 2.830.000 de lei, din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor în vederea reabilitării, modernizării şi dotării cu aparate de ultimă generaţie a spitalelor din subordinea MT.

Va fi aprobată totodată o hotărâre privind înfiinţarea Spitalului din Bulevardul Timişoara nr. 101E Sector 6, Bucureşti.

Executivul va aproba, tot prin hotărâre, Normele metodologice de aplicare a dispoziţiilor în materia pensiilor de serviciu prevăzute de Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi de Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale.

„Prezentul proiect de hotărâre a Guvernului reglementează următoarele: enumerarea exhaustivă a beneficiarilor pensiei de serviciu şi a condiţiilor ce trebuie îndeplinite, pentru fiecare ipoteză în parte; se stabilesc expres care sunt perioadele ce se iau în considerare în calculul vechimii necesare; se stabileşte în mod concret care este cuantumul pensiilor de serviciu pentru fiecare ipoteză reglementată de lege, cu prevederea expresă a sumelor care nu intră în stabilirea bazei de calcul; se reglementează procedura de acordare a pensiei, de la momentul depunerii cererii, documentele ce sunt necesare, până la momentul emiterii deciziei, toate modelele de cereri sau adeverinţe-tip fiind prevăzute în anexa la hotărâre”, conform notei de fundamentare.

Guvernul va modifica şi completa, prin hotărâre, şi Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 62/2018 privind combaterea ambroziei.

Proiectul de act normativ vizează între altele: posibilitatea ca proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole să solicite autorităţilor administraţiei publice locale să efectueze lucrările de combatere, contra cost; posibilitatea ca autorităţile administraţiei publice locale să efectueze aceste lucrări acolo unde proprietarii sau deţinătorii de terenuri, administratorii drumurilor publice, căilor ferate, cursurilor de apă, lacurilor, sistemelor de irigaţii şi ai bazinelor piscicole nu au făcut acest lucru, nici în perioada de înflorire a plantei, nici în urma Avertismentului emis de autorităţile locale, în bază de ordonanţă preşedinţială autorizată de instanţa judecătorească competentă.

„La momentul actual, legea prevede ca aceste operaţiuni să fie făcute până la data de 30 iunie a fiecărui an, însă buruiana ambrozia a înflorit în ultimii ani în România şi în lunile august – septembrie. Întrucât este vorba de o plantă sălbatică, caracterizată printr-un proces de înflorire spontan, care se poate schimba de la an la an, considerăm că legea trebuie să oblige proprietarii sau deţinătorii de terenuri să îndepărteze această plantă oricând înfloreşte pe parcursul anului”, se arată în nota de fundamentare.

Va fi aprobat şi un memorandum având ca temă depunerea candidaturii României pentru a organiza cea de a XVIII-a ediţie, de iarnă, a Festivalul Olimpic al Tineretului European la Braşov – 2027.