Anul viitor, România ar putea fi martora unor scumpiri considerabile ca urmare a majorării taxei pe valoare adăugată (TVA) aplicată produselor pentru care în prezent se aplică o cotă redusă. Surse din interiorul Guvernului au dezvăluit că se intenționează majorarea TVA-ului pentru diverse categorii de produse, în ciuda asigurărilor anterioare că acest lucru nu va avea loc. Printre produsele afectate se numără cele din domenii precum educația și recreerea.
Andreea Ghiorghe, jurnalistă Digi24, afirmă: „Surse din interiorul Guvernului spun că planul Executivului, de la anul, ar fi să majoreze taxa pe valoare adăugată pentru mai multe categorii de produse, pentru a aduce bani la buget.” Conform informațiilor disponibile, excepțiile lansate de Guvern includ alimentele și medicamentele, care ar rămâne la o cotă de TVA de 9%, în timp ce lemnele de foc vor avea un TVA de 5%.
Sectoare precum turismul și industria alimentară ar urma să fie vizibil afectate deoarece TVA-ul la hoteluri și restaurante ar crește de la 9% la 19%. În aceeași direcție se îndreaptă și anticipatele majorări ale taxelor pentru concerte și festivaluri, ceea ce ar putea crește semnificativ prețurile pentru evenimentele culturale și recreative.
Pe de altă parte, și învățământul va resimți modificările fiscale, cu planuri de creștere a TVA-ului pentru manualele școlare și cărți, ceea ce implică o majorare a costurilor educaționale. De asemenea, domenii precum energia termică, irigațiile și energie din surse regenerabile ar putea suporta și ele majorări.
Aceste măsuri se doresc a fi aliniate cu recomandările europene, potrivit cărora uniformizarea TVA-ului în toate domeniile este un pas recomandat. Consiliul Fiscal estimează un deficit bugetar de 8% până în 2024, subliniind că România se confruntă cu un risc economic semnificativ.
În acest context, se așteaptă ca autoritățile să ia măsuri suplimentare după alegeri sau de la începutul anului viitor, pentru a contracara creșterea deficitului bugetar. Documente ale Consiliului Fiscal accentuează posibilele riscuri economice generate de creșterea rapidă a cheltuielilor, atrăgând atenția asupra unui posibil deficit care ar putea depăși 8% din PIB.