Președintele francez Emmanuel Macron a avertizat recent, în cadrul unei vizite la Berlin, că Uniunea Europeană ar putea să se confrunte cu riscul de a ‘muri’ dacă va continua să adopte o agendă ‘clasică’ de liber schimb. Macron a subliniat că, în cazul în care aceasta va continua pe această cale, UE ar putea ajunge „în afara pieței” în următorii doi-trei ani, evidențiind necesitatea unei abordări mai protecționiste pentru supraviețuire.
‘Fostul nostru model a luat sfârşit. Reglementăm prea mult şi investim prea puţin. În următorii doi-trei ani, dacă ne urmăm agenda clasică, vom ieşi de pe piaţă’, a declarat el în cadrul unei conferinţe. Macron a accentuat că UE este într-un moment critic, comentând că Europa este depășită de SUA și China în domenii strategice precum schimbările climatice, inteligența artificială, apărarea și securitatea.
Intervenția lui Macron vine în urma unui raport publicat în septembrie de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, care a indicat o ‘provocare existenţială’ pentru UE dacă nu-și transformă economia pentru a crește competitivitatea. „Cred că este foarte adevărat, suntem în pericol”, a afirmat Macron, exprimându-și susținerea totală pentru concluziile lui Draghi.
Cancelarul german Olaf Scholz nu împărtășește însă totalmente viziunea protecționistă a lui Macron, susținând că „impulsul de a proteja industriile europene de practicile comerciale neloiale nu trebuie să ne facă mai mult rău”. Germania se opune recent implementării noilor taxe UE asupra vehiculelor electrice chinezești.
Aceste divergențe dezvăluie natura complexă a situației, cu președinții alianței europene abordând diferite strategii pentru viitorul economic al continentului. Evenimentul a subliniat că liderii europeni sunt preocupați de impactul schimbărilor din politica comercială la nivel global, mai ales în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale din SUA și al politicilor comerciale protecționiste ale administrației Biden.
Discuțiile dintre Macron și Scholz au inclus și raportul Draghi, menit să fie o prioritate pe agenda viitorului summit al Consiliului European. Deși oficial Parisul și Berlinul se proclamă în acord cu raportul, diferențele de opinie se mențin, în special în ceea ce privește împrumuturile comune ale UE pentru a investi în sectoare strategice. În timp ce Franța a pledat frecvent pentru noi datorii UE, Germania se arată rezervată față de această opțiune.
Istoricul tensiunilor dintre cei doi lideri nu este nou, relațiile tensionate privind politica europeană culminând anterior cu anulări ale unor întâlniri de nivel înalt. Divergențele lor punctează dificultatea de a ajunge la un consens într-un bloc care caută să-și definească o nouă paradigmă economică.