Bulgaria și România au fost sprijinite pentru aderarea la spațiul Schengen de către o majoritate din Parlamentul European. Însă Austria continuă să se opună acestei idei, invocând același argument, chiar dacă președintele țării a contrazis această poziție.
Această opoziție a generat reacții puternice: apeluri la boicot împotriva companiilor austriece, convocarea unui ambasador la București și critici primite din partea mai multor state din Europa.
Guvernul austriac a fost luat prin surprindere de această reacție vehementă, având în vedere că atât Bulgaria, cât și România îndeplinesc de mult timp toate condițiile impuse pentru aderarea la Schengen.
Cu toate acestea, în luna decembrie, Austria și Olanda au blocat cu un veto decizia luată de Consiliul de Miniștri al UE în privința acestor două țări. Acest blocaj a afectat încrederea în guvernul austriac, atât în cele două țări vizate, cât și în alte state membre ale UE. Este demn de menționat că Comisia Europeană susținuse anterior aderarea celor două țări la Schengen.
Austria se opune în continuare aderării României la Schengen
Într-o rezoluție adoptată recent, Parlamentul European a arătat clar sprijinul pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, cu 526 de eurodeputați în favoare și doar 57 împotrivă. Rezoluția a evidențiat că aceasta reprezintă una dintre cele mai notabile realizări ale integrării europene și a subliniat că discriminarea cetățenilor la graniță, timpii de așteptare lungi, pierderile economice și emisiile inutile sunt inacceptabile.
În ceea ce privește argumentele Austriei, legate de combaterea migrației ilegale, acestea nu se încadrează în criteriile definite pentru aderarea la Schengen. Chiar președintele federal austriac, Alexander Van der Bellen, a recunoscut că nu există o legătură evidentă între problema migrației ilegale și aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Ce îi deranjează pe austrieci la români
Cancelaria Federală de la Viena a subliniat că aderarea la Schengen este o chestiune de securitate, nu una partizană. Cu toate acestea, există îndoieli cu privire la funcționarea protecției frontierelor austriece, deoarece un număr semnificativ de migranți reținuți în Austria nu fuseseră înregistrați anterior în nicio altă țară din UE.
Situația a generat tensiuni și în plan intern pentru Austria. Partidul Popular a adoptat o strategie axată pe combaterea migrației ilegale pentru a câștiga voturi de la partidul de dreapta FPÖ, dar rezultatele nu au fost favorabile, pierzându-și majoritatea absolută în unele alegeri de stat. Cu alegeri parlamentare anticipate în toamna anului 2024, sondajele indică că FPÖ ar fi în frunte, iar ÖVP ar putea deveni un partener minor în coaliția de guvernare.