Cu siguranță muntele este locul preferat al multor turiști. Pentru drumeții sau mai mult, pentru escaladat în cazul profesioniștilor, aceste minuni ale naturii întregesc tabloul reliefului unei țări. România are un lanț muntos întins pe o mare suprafață din teritoriul ei. Arcul munților Carpați este pe alocuri fragmentat cu etaje alpine, pășuni sau zone de eroziune. Un loc aparte în mijlocul munților noștri se regăsește în zona Făgărașului.
Fereastra Mare a Sâmbetei atrage mii de turiști
Iubitorii muntelui au auzit cu siguranță cel puțin odată despre acest loc în care pare că Cerul își lasă porțile deschise. „Fereastra Mare” nu este altceva decât o zonă de eroziune, joasă, între două vârfuri muntoase. Este vizibilă de la zeci de kilometri, dacă mergi paralel cu munții. De altfel, atunci când te încumeți să explorezi traseul spre ea, peisajul are cu totul alte detalii și decoruri. Fereastra Mare se află la o altitudine de peste 2000m.
Pentru a ajunge aproape de acest loc mirific este necesară parcurgerea unui traseu cu o dificultate medie spre mare. Punctul de plecare este localitatea Sâmbăta de Sus, din județul Brașov. Urcușul se întinde pe o lungime de peste 11 km, însă odată parcurs, finalul lui va merita din plin. Ca într-un șirag prețios, Munții Făgăraș își dezvăluie măreția lor, tronând în mijlocul lanțului, Fereastra Mare.
A fost descoperită și o peșteră în zona respectivă
De aproape 3 decenii, pe zona de est a Ferestrei Mari a fost descoperită o peșteră. Cavitatea ar fi fost formată prin tracțiune gravitațională în șisturi. Datorită originii, este o formațiune îngustă, umedă, care poate fi parcursă de alpiniști.
Cei care nu se încumetă să urce până la Fereastra Mare a Sâmbetei, pot opri traseul cu câțiva zeci de metri mai jos. Aici, se regăsește peștera mică săpată de părintele Arsenie în stâncă. Mii de pelerin străbat acest traseu pentru a ajunge să se închine în locul în care monahul se ascundea de comuniști.