În ultimele zile, legea pensiilor speciale și legea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat au fost supuse analizei Curții Constituționale. Cele două acte normative, adoptate de Parlament, au fost contestate în fața instanței de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), sub conducerea președintei Corina Alina Corbu.
Reforma pensiilor speciale, atacată la CCR
Proiectul de reformă a pensiilor speciale, adoptat de Senat, a stârnit discuții aprinse în privința modificărilor propuse. Cu toate că se afirmă că legea aduce schimbări, în realitate aceasta pare să păstreze intacte pensiile speciale pentru câțiva ani și să nu afecteze vârsta de pensionare într-o primă etapă, conform informațiilor furnizate de Economedia.
Mai mult decât atât, s-au introdus unele excepții referitoare la cumulul pensiei cu salariul. Ministrul Muncii a declarat că vârsta minimă de pensionare va fi uniformizată la 65 de ani, dar în proiect apar prevederi speciale pentru magistrați, care ar avea dreptul să se pensioneze la 60 de ani. Această modificare va fi implementată începând cu anul 2035.
Magistrații nu sunt mulțumiți de deciziile politicienilor
Până în 2025, inclusiv, magistrații vor putea beneficia în continuare de pensia specială la vârsta de 50 de ani. Apoi, vârsta minimă de pensionare va crește gradual până în 2035, când va ajunge la 60 de ani. De asemenea, vechimea minimă în funcția de judecător sau procuror va crește de la 20 la 25 de ani, începând cu anul 2029.
Cu privire la interdicția cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, Uniunea Salvați România (USR) a semnalat că parlamentarii au introdus „excepții” pentru angajații BNR, ANRE, ANCOM și Academia Română, dar nu și pentru magistrați. Acest aspect a stârnit controverse și discuții în rândul reprezentanților partidelor politice și societății civile.
Reamintim că fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean, a explicat că dacă legea respectivă va fi atacată la CCR, nu va trece de magistrați.