Propunerea de Lege „2 Mai” pentru pedepse mai aspre în cazul traficanților de droguri a fost depusă la Camera Deputaților și va intra în procesul legislativ, conform anunțului făcut de Alina Gorghiu, ministrul Justiției.

Conform proiectului de lege propus de parlamentarii PNL, traficanții de droguri ar trebui să fie condamnați la închisoare cu executare, fără posibilitatea pedepselor cu suspendare. De asemenea, legea „2 Mai” va crește pedepsele de la 2-7 ani la 3-10 ani.

Depunerea proiectului de lege în Parlament a fost însoțită de o cerere de urgență, conform anunțului făcut de Gorghiu. Măsurile propuse vor viza combaterea traficului de droguri, iar rigorile noilor prevederi legislative vor fi suportate de traficanți.

Legea „2 Mai”, depusă în Parlament

Într-un comunicat de presă, ministrul Justiției a transmis că tragediile recente, precum cea de la 2 Mai, necesită îmbunătățirea cadrului legislativ pentru a lupta eficient împotriva consumului de droguri.

Gorghiu a menționat că, dacă această lege ar fi existat mai devreme, victimele accidentului de vară, Roberta și Sebastian, ar fi putut fi alături de colegii lor la facultate în prezent.

Potrivit propunerii legislative, posibilitatea suspendării executării pedepsei sub supraveghere pentru infracțiunile de trafic de droguri de mare risc și trafic internațional de droguri de mare risc va fi eliminată. Aceasta este o măsură necesară pentru a combate creșterea numărului de cauze penale legate de traficul ilicit de droguri.

Legea „2 Mai” a ajuns în Parlamentul României! Alina Gorghiu: Nu vor mai scăpa de închisoare. Cresc pedepsele!

În anul 2023, până la finele lunii septembrie, numărul de astfel de cauze a fost de 22.135, față de 18.233 în aceeași perioadă din 2022. Dintre acestea, 10.780 de cauze au fost nou înregistrate, față de 8.484 în aceeași perioadă a anului 2022.

Drogurile au pus stăpânire pe România

Proiectul legii „2 Mai” prevede, de asemenea, o creștere a pedepselor pentru efectuarea de operațiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, de la 2-7 ani la 3-10 ani, conform legii 194/2011.

Ministrul Justiției a subliniat importanța modernizării legislației în acest domeniu, având în vedere că, la finalul anului 2022, Agenția UE anti-drog monitoriza 930 de noi substanțe psihoactive. Aceste substanțe chimice, produse în laboratoare clandestine, au efecte mult mai grave asupra sănătății decât drogurile tradiționale și sunt mai accesibile ca preț, ceea ce le face atractive pentru tineri.

În prezent, cea mai mică vârstă de debut declarată a consumului de substanțe psihoactive este de 12 ani. Consumul acestor substanțe în vârste fragede are consecințe severe asupra creșterii și dezvoltării umane.

Ministrul Justiției a subliniat că realitatea este chiar mai gravă decât arată datele statistice și că nu doar consumatorii și dependenții suferă, ci și familiile lor, colegii și prietenii, precum și întreaga societate.