Kelemen Hunor nu susține prelungirea mandatului președintelui Iohannis în caz de urgență

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ferm că respinge aplicarea alineatului 3 al articolului 83 din Constituția României, care ar permite prelungirea mandatului președintelui Klaus Iohannis prin lege organică în situații de stare de urgență.

Conform declarațiilor lui Kelemen Hunor pentru Agerpres, „Constituția scrie că mandatul președintelui este de cinci ani. Asta înseamnă că expiră mandatul președintelui Iohannis pe 21 decembrie. Următorul articol scrie așa: ‘Mandatul președintelui se termină în momentul în care noul președinte depune jurământul’. Aici se bat cap în cap cele două alineate din Constituție. Și al treilea alineat spune că se poate prelungi mandatul președintelui în caz de război, în caz de stare de urgență. Deci eu cred că nici măcar nu trebuie să ne gândim la al treilea alineat”.

Kelemen Hunor subliniază importanța unei interpretări oficiale a primelor două articole referitoare la mandatul prezidențial din partea Curții Constituționale, considerând că aceasta trebuie să ofere clarificări despre cum trebuie înțelese aceste prevederi constituționale. „Curtea Constituțională trebuie să ne spună exact cum trebuie să citim, cum trebuie să interpretăm primele două articole. Dacă președintele nu poate să rămână – președintele actual – atunci, sigur, noul președinte al Senatului va crea funcția interimar pe o perioadă determinată. Dacă poate să rămână Iohannis atunci, sigur, până la alegerile prezidențiale, poate să rămână el. Dar eu exclud dar treia variantă. Aia nu se poate. Asta ar însemna că România a ieșit din lumea democratică”, a precizat liderul UDMR.

Conform Constituției României, articolul 83 stabilește că: (1) Mandatul Președintelui României este de 5 ani și se exercită de la data depunerii jurământului, (2) Președintele României își exercită mandatul până la depunerea jurământului de Președintele nou ales; (3) Mandatul Președintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

Aceste prevederi sunt acum în centrul dezbaterilor referitoare la succesiunea prezidențială, în contextul în care mandatul actualului președinte, Klaus Iohannis, se apropie de încheiere, iar clarificarea acestor articole este esențială pentru a evita posibile conflicte constituționale.