România încă luptă cu o problemă majoră: corupția în sistemul sanitar. Într-adevăr, țara noastră ocupă primul loc în Uniunea Europeană cu privire la acest aspect. În luna aprilie, a fost realizat un clasament al șpăgilor din spitale. Acesta a arătat că în județele Cluj, Alba și Neamț se dau cele mai puține șpăgi.
Șpaga este adesea oferită din teamă. Pacienții se tem că nu vor avea acces la serviciile medicale sau că nu vor primi cel mai bun tratament. De asemenea, există situații în care doctorii condiționează actul medical de primirea unor „atenții”. În unele cazuri, oamenii dau șpagă ca o formă de recunoștință.
Județele în care se dau cele mai multe șpăgi
Într-un efort de a urmări această problemă, platforma Graphs.ro a realizat un top al șpăgilor din spitale pentru luna aprilie. Au analizat informațiile oferite de pacienți. Astfel, au descoperit că județele cu cele mai multe „atenții” sunt Ialomița, Teleorman și Giurgiu. În aceste județe, procentajele sunt de 6,47%, 6,43% și 5,38% respectiv.
Clujul, Alba și Neamț sunt la polul opus. Doar 0,53% dintre oamenii din Cluj au spus că au fost nevoiți să dea șpagă. În Alba, procentul a fost de 0,59%, iar în Neamț de 0,86%.
La nivel național, procentajul medicilor sau asistentelor care au cerut bani a crescut ușor. În luna aprilie, a fost de 1,67%, comparativ cu 1,61% în luna martie. În total, 28.869 de pacienți au răspuns la sondaj în aprilie. Dintre aceștia, 482 au spus că li s-au cerut mici atenții.
Ministrul Sănătății, reacție dură
În urmă cu două luni, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a criticat această practică. El a spus că este inacceptabil și de netolerat ca personalul medical să primească bunuri materiale pentru acordarea de servicii medicale.
Un caz notabil este cel al doctoriței Anca Dumitrovici Ababneh, de la Spitalul Județean de Urgență din Suceava. Se spune că aceasta lua bani de la pacienții bolnavi de cancer sau de la aparținătorii acestora. În doar șapte zile lucrătoare, doctorița a primit „atenții” de la 62 de pacienți sau de la familiile acestora. Sumele variau între 50 de lei și 50 de euro. Mai primea și produse, precum miere sau brânză.