Fostul președinte american Donald Trump „a avut dreptate” atunci când a îndemnat țările NATO să-și majoreze cheltuielile pentru apărare, a declarat șeful diplomației europene, Josep Borrell, într-un interviu acordat EFE și difuzat joi de agenția de presă spaniolă.
„Trump, în felul său și cu stilul său special, a emis un avertisment către europeni care, în contextul războiului din Ucraina, s-a dovedit corect. Adică, noi europenii ne-am neglijat securitatea, în special capacitățile noastre de apărare”, a declarat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene (UE) pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
Borrell, care a discutat cu EFE în marginea summitului aniversar al NATO de la Washington din 9-11 iulie, a amintit că, după încheierea Războiului Rece, cheltuielile militare au încetat să mai fie o prioritate în Europa și, ulterior, această situație s-a agravat odată cu criza euro din 2009 până în 2016, întrucât „din punct de vedere politic era mai ușor să fie reduse arsenalele în loc să fie tăiate pensiile”.
Cu toate acestea, atitudinea din ce în ce mai agresivă a Rusiei, inclusiv anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea în 2014, i-a determinat pe membrii NATO să se angajeze la o creștere a cheltuielilor militare, Alianța estimând că 23 de țări aliate vor depăși sau vor îndeplini în acest an obiectivul de a aloca pentru apărare 2% din PIB.
„Trump ne-a avertizat cu brutalitate, dar a avut dreptate: Europa trebuie să garanteze o capacitate defensivă mai mare”, a subliniat Borrell.
Pe de altă parte, deși a evitat să comenteze alegerile prezidențiale din SUA, Borrell a apreciat totuși că, în opinia sa, administrația președintelui democrat Joe Biden a fost „foarte bună” pentru Europa, „fără îndoială mai bună” decât cea a lui Trump.
În interviul acordat EFE, Borrell a mai atras atenția că există un „disconfort profund” în Uniunea Europeană din cauza recentelor călătorii ale premierului ungar, Viktor Orban, în Rusia și China, în ceea ce Orban a numit o „misiune de pace” pentru Ucraina.
„Există un profund disconfort în Uniunea Europeană în legătură cu acest comportament”, a insistat Borrell.
EFE amintește că, la câteva zile după ce Ungaria a preluat, la 1 iulie, președinția semestrială a Consiliului UE, Orban, considerat cel mai apropiat lider european de Kremlin, a vizitat Kievul, Moscova, Beijingul și Washingtonul în ceea ce el a descris drept o „misiune de pace” pentru a pune capăt războiului din Ucraina.
Aceste vizite au generat, potrivit lui Borrell, „o confuzie nefericită”, deoarece Orban a încercat să imprime deplasărilor sale un aer oficial utilizând, de exemplu, sigla țării sale în calitate de președinte al Consiliului UE în călătoriile sale în China și Rusia, în ciuda faptului că blocul comunitar a insistat că nu are competență sau autoritate să negocieze în numele său.
Având în vedere această situație, Borrell și-a exprimat dorința ca miniștrii de Externe ai Celor 27 să abordeze această problemă la următorul Consiliu, programat pentru 22 iulie.
Borrell nu a vrut să anticipeze ce măsuri ar putea fi luate la acest Consiliu, pe care el însuși îl va prezida în calitate de șef al diplomației europene, dar a atras atenția că acțiunile lui Orban nu sunt în conformitate cu Tratatul Uniunii.
Vizitele lui Orban în Rusia și China au luat prin surprindere mulți membri ai UE și au provocat iritare dincolo de granițele UE, inclusiv în rândul țărilor NATO, reuniți la Washington în perioada 9-11 iulie pentru un summit aniversar.