Italia a făcut miercuri un pas înainte în direcția legalizării castrării chimice pentru agresorii sexuali, prin aprobarea în camera inferioară a Parlamentului de la Roma a creării unei comisii care ar putea elabora legi în acest sens. Moțiunea adoptată subliniază că tratamentul ar trebui să fie consensual și reversibil, având scopul de a reduce riscul de recidivă. În cadrul acestei moțiuni, guvernul este mandatat să creeze comisia responsabilă.
Guvernul de dreapta condus de premierul Giorgia Meloni încearcă să adopte o abordare dură în privința legii și ordinii publice. De la preluarea mandatului în 2022, executivul italian a înăsprit pedepsele și a introdus noi infracțiuni. Meloni a fost activă în reorganizarea Caivano, un oraș din apropierea orașului Napoli, ce a devenit simbolul criminalității și sărăciei după un incident de viol în grup care a șocat comunitatea.
Inițiativa pentru legalizarea castrării chimice a fost promovată de Liga de extremă-dreapta, parte a coaliției guvernamentale, care a înaintat moțiunea pentru a face din acest tratament o opțiune pentru pedofili și violatori. Matteo Salvini, liderul Ligii, a declarat pe platforma X: „Victorie pentru Ligă! Încă un pas important înainte pentru lupta noastră istorică pentru justiție și bun simț: toleranță zero pentru violatori și pedofili”.
Propunerea a atras critici din partea opoziției. Simona Bonafè, deputată din Partidul Democrat de centru-stânga, a catalogat inițiativa drept „neconstituțională”, atacând inclusiv principiile fundamentale ale sistemului juridic italian. De asemenea, Alianța Verzilor și Stângii a criticat Liga pentru „vocația sa continuă pentru represiune”.
Castrarea chimică implică administrarea de medicamente care inhibă producția de testosteron, diminuând libidoul agresorului. Deși este permisă în unele țări, precum Rusia, Polonia și anumite state din SUA, această măsură este controversată, existând îndoieli privind eficiența sa în prevenirea recidivelor și posibilele efecte secundare psihologice și fizice.
Ministrul italian al justiției, Carlo Nordio, s-a opus propunerilor similare în trecut, descriindu-le ca un regres la „epoca medievală”.