Utilizarea inteligenței artificiale (AI) în depistarea cancerului de sân crește șansele de detectare a bolii, conform cercetătorilor care au implementat pentru prima dată această tehnologie într-un program național de screening. Studiul, publicat în jurnalul Nature Medicine, a analizat date de la peste 460.000 de femei din Germania, demonstrând o rată de detectare cu 17,6% mai mare atunci când AI a fost utilizată.
Profesorul Alexander Katalinic de la Universitatea din Lübeck, Germania a declarat: „Am reușit să îmbunătățim rata de detectare fără a crește riscurile pentru femeile care participă la screening-ul pentru cancer la sân”. Instrumentul AI a fost utilizat pentru a examina scanările femeilor, etichetându-le drept „normale” sau emitând alerte „de siguranță” pentru scanările suspecte, care necesitau o analiză suplimentară.
Per total, din cele 2.881 de femei diagnosticate cu cancer de sân, rata de detectare a fost mai mare în cazul celor care au beneficiat de sprijinul AI comparativ cu grupul standard. De asemenea, cercetătorii au constatat că rata de rechemare pentru examinări suplimentare a fost similară în ambele grupuri.
Echipa de cercetare a subliniat faptul că, deși AI a ajutat la identificarea mai multor cazuri, rata de rezultate fals pozitive nu a crescut, un rezultat esențial pentru a reduce anxietatea pacienților și volumul de muncă al radiologilor. Stefan Bunk, cofondator al companiei care a dezvoltat instrumentul AI, a afirmat că tehnologia a crescut viteza cu care radiologii revizuiesc scanările catalogate drept „normale” și a contribuit la o reducere a volumului de muncă.
Cu toate acestea, Dr. Kristina Lång de la Universitatea Lund a avertizat că monitorizarea pe termen lung este crucială pentru a înțelege pe de-a întregul implicațiile clinice ale integrării AI în screening-ul mamografic, subliniind riscurile supradiagnosticării. De asemenea, Dr. Katharine Halliday a indicat importanța implementării prudente a AI, având în vedere actualul deficit de 29% de radiologi semnalat în NHS.
Studiul este văzut ca un pas promițător în direcția eficientizării screening-ului mamografic, potențialele beneficii și riscuri fiind, însă, subiecți ai unor investigații și monitorizări suplimentare.