Sărbătorirea Revelionului erau mult mai diferită decât în prezent.
Festivitățile în stradă și focurile de artificii au început de abia după 1989, înainte fiind ceva de neconceput. Revelionul în perioada comunistă era despre familie și prieteni. Se strângeau acasă, făceau salată de boeuf și sarmale și se uitau la televizor.
Bunicii noștri au trăit alte vremuri și au avut parte de altfel de petreceri de Revelion față de ceea ce este în prezent. În noaptea de Revelion la televizor se difuza aproape toată noaptea muzică ușoară și populară, precum și scenete cu cei mai cunoscuți actori ai momentului.
Masa a fost mereu îmbelșugată la români și în timpul regimului comunist. Deși nu existau atâtea preparate ca în ziua de astăzi, principalele fiind icrele, salată de bouef și sarmalele. Oamenii de rând sărbătoreau acasă cu familia sau cu prietenii. Vinul spumant și bananele erau apreciate la valoarea lor maximă fiindcă se găseau foarte rar.
„Din meniul tradiţional nu lipseau icrele, salata boef, sarmalele. Ştiu că se strângeau mătuşile, îşi împărţeau treburile. Nu făceau nici icrele, nici maioneza cu mixerul. Cu cozonacii era mai greu, mai pricepute erau bunicile, la ţară“, spune Denisa Guţică-Florescu, muzeograf la Muzeul Judeţean Olt.
Revelionul în perioada comunistă se putea ține și la restaurant, dar petrecerile erau considerate un lux și doar oamenii înstăriți ai vremii puteau lua parte. Exista și posibilitatea de a merge la vreo stațiune montană sau la vreo cabană, dar era foarte scump pentru oamenii de rând. În acest fel, numai bogații aveau ocazia de a petrecere trecerea dintre ani departe de casă.
Televiziunea avea program prelungit
De Revelion, televiziunea avea program prelungit și se asculta muzică sau erau interpretate piese de teatru. La miezul nopții programul era întrerupt de către „tovarășul” Nicolae Ceaușescu care ținea un discurs și le ura cetățenilor „prosperitate și noi realizări în muncă”. Acest mesaj nu lipsea niciodată, întrucât fostul dictator nu rata nicio ocazie să le vorbească oamenilor.
