Indonezia, țara cu cea mai mare populație musulmană din lume, face parte din grupul G20, fiind a 16-a economie globală. Cu toate acestea, majoritatea indonezienilor trăiesc încă în sărăcie. Dr. Rangga Almahendra, profesor de economie la Universitatea Gadjah Mada, explică filozofia indoneziană a „unității în diversitate”, un concept care cimentează atât politica internă cât și externă a țării.
„În Indonezia avem și sloganul național, ‘Bhinekka Tunggal Ikaam’, care înseamnă Unitate în diversitate. Acesta este și spiritul universității noastre”, a declarat Almahendra. Această filozofie este menită să întărească relațiile dintre diferitele grupuri etnice și religioase din țară, favorizând coexistența pașnică între cele 600 de etnii și cele aproape 700 de limbi vorbite.
Indonezia, cu un arhipelag de peste 17000 de insule, are o politică externă de non-aliniere, menținând echilibrul între marile puteri globale. În vizita sa recentă în China și SUA, noul președinte indonezian își reafirmă intenția de a păstra poziția de neblocare a țării. Dr. Almahendra subliniază: „Încercăm să fim prieteni buni cu toată lumea, pentru că da, mai mulți prieteni înseamnă mai bine pentru țara noastră.”
Cu toate că Indonezia se mândrește cu performanțele economice și statutul său internațional, disparitățile economice rămân notabile. Conform Dr. Almahendra, complexitatea administrativă dată de multitudinea insulelor contribuie la menținerea sărăciei, deși guvernul se străduiește să descentralizeze și să îmbunătățească economia locală.
Istoria dar și actualitatea demonstrează că Indonezia, o țară cu un potențial imens, încă luptă cu provocările dezvoltării și ale combaterii sărăciei. Atât diplomația, cât și educația, joacă un rol crucial în conturarea prezentului dar și viitorului acestei țări.