Incidentul rachetei norvegiene din 1995: O alarmă nucleară falsă
O greșeală de identificare făcută de ofițerii ruși în 1995 ar fi putut declanșa un conflict nuclear, similar cu cel temut în timpul crizei rachetelor din Cuba din 1962. Pe 25 ianuarie, cercetători norvegieni și americani au lansat o rachetă sondă Black Brant XII din centrul spațial Andøya, nordul Norvegiei, pentru a studia aurora boreală. Cu toate că avertismentele au fost trimise, informația nu a ajuns și la tehnicienii ruși care operau sistemele radar.
Când radarul rus de la Olenegorsk a detectat un obiect cu traiectorie nordică și viteza tipică a unei rachete de război, autoritățile ruse au considerat că ar putea fi un atac nuclear american. Protocolul impunea o reacție rapidă: identificare, evaluare și, eventual, ripostă în 10 minute. Detectorii au avut, însă, la dispoziție și mai puțin timp pentru acțiune.
Autoritățile au pus în alertă flota de submarine ruse și președintele Boris Elțîn a primit servieta nucleară ‘Ceghet’, conținând codurile lansărilor nucleare. Pentru prima dată în istorie, această servietă a fost activată în contextul unui potențial atac. După analize detaliate cu consilierii săi, Elțîn a decis că traiectoria rachetei nu reprezenta un pericol.
Racheta s-a prăbușit în mare în apropierea insulei Spitsbergen din arhipelagul Svalbard, 24 de minute după lansare. Incidentul, o alarmă falsă, a condus la revizuirea protocolului de avertizare în SUA și Rusia, subliniind vulnerabilitățile sistemelor de apărare ale vremii.
