Cancelarul german Olaf Scholz a subliniat marți că incidentele din Marea Baltică trebuie percepute ca parte a unei strategii hibride care amenință țările europene. Într-un summit organizat în capitala finlandeză și dedicat actelor de sabotaj recente în regiunea baltică, care au vizat cabluri submarine, Scholz a îndemnat țările din regiune să se coordoneze și să acționeze rapid.
Șeful executivului de la Berlin a anunțat că marina militară germană va contribui cu nave la apărarea infrastructurii din Marea Baltică, subliniind că Germania este pregătită să-și asume responsabilitatea cu „propriile resurse”. „Evident, aceasta înseamnă că vom asigura securitatea în Marea Baltică cu nave germane”, a declarat Scholz.
Președintele leton Edgars Rinkevics a subliniat necesitatea ca țările europene să se pregătească pentru posibile incidente de securitate suplimentare în Marea Baltică. NATO intenționează să-și extindă prezența în Marea Baltică și va lansa o misiune de supraveghere, la care Finlanda și Suedia, cele mai noi state membre ale Alianței Nord-Atlantice, au anunțat deja că vor participa cu nave.
Misiunea NATO va implica aproximativ zece nave, potrivit unor informații obținute de DPA. Estonia are deja o navă care patrulează în Golful Finic.
Summitul de la Helsinki este găzduit de președintele finlandez Alexander Stubb și de premierul eston Kristen Michal, și reunește liderii din Danemarca, Germania, Letonia, Lituania, Polonia și Suedia. La eveniment participă și secretarul general al NATO, Mark Rutte, iar Comisia Europeană este reprezentată de Henna Virkkunen, vicepreședinte executiv pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.
Scopul principal al summitului este identificarea unor modalități de a proteja mai eficient infrastructura critică din Marea Baltică și de a contracara amenințarea reprezentată de „flota fantomă” a Rusiei. Această flotă include nave utilizate de Rusia pentru a transporta petrol, ocolind sancțiunile internaționale impuse după invadarea Ucrainei.
Conform Ministerului de Externe german, „flota fantomă” rusească cuprinde 79 de nave. În cel mai recent incident, un cablu de electricitate între Finlanda și Estonia a fost avariat, fiind suspectat că petrolierul Eagle S, aflat sub pavilionul Insulelor Cook, ar fi secționat cablul cu ancora sa. Potrivit Uniunii Europene, aceasta aparține „flotei fantomă” a Rusiei.