Instituția educațională din Cluj a luat o decizie neobișnuită pentru a recompensa și a încuraja învățarea elevilor, dar și pentru a aborda problemele de discriminare.
Într-o zi obișnuită de școală, învățătoarea clasei a doua a propus copiilor să scrie pe tablă ce au făcut în pauză, recompensându-i apoi cu posibilitatea de a pleca mai devreme acasă.
Elevul Gigel a fost primul care a răspuns la provocare, spunând că și-a petrecut pauza în cutia cu nisip. Învățătoarea l-a încurajat să scrie pe tablă cuvântul „NISIP”. După ce acesta a reușit să scrie corect și frumos cuvântul, a primit permisiunea de a pleca cu două ore mai devreme acasă.
Următorul elev, Petrică, a declarat că s-a jucat cu Gigel în cutia cu nisip. I s-a dat să scrie pe tablă cuvântul „CUTIE”, iar după ce a îndeplinit cu succes această sarcină, a primit aceeași recompensă ca și Gigel.
În cele din urmă, învățătoarea s-a adresat și lui Janos, care a adus în atenție o problemă serioasă. Acesta a povestit că a vrut să se joace cu ceilalți băieți în cutia cu nisip, dar a fost marginalizat pe criterii etnice. Învățătoarea a catalogat această situație drept o discriminare a unei minorități naționale, cu influențe negative asupra psihicului unui copil.
Janos a primit sarcina de a scrie pe tablă această frază întreagă, iar la îndeplinirea corectă a acesteia, a primit și el privilegiul de a pleca mai devreme acasă. Această situație ilustrează atât angajamentul școlii de a promova învățarea, cât și dorința de a aborda probleme sociale complexe, cum ar fi discriminarea, într-un mod accesibil pentru elevii săi.
