Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că un șofer poate fi acuzat penal pentru „conducere sub influența substanțelor psihoactive” numai dacă se dovedește că prezența acelor substanțe în corp i-a afectat capacitatea de a conduce vehiculul. Decizia, pronunțată luni, 27 ianuarie, schimbă practica anterioară prin care se deschidea un dosar penal doar pe baza prezenței substanțelor detectate în organism.
Din minuta deciziei ÎCCJ reiese că, pentru infracțiunea prevăzută de articolul 336 alin. (2) din Codul penal, nu este suficientă doar prezența substanțelor psihoactive în sânge, ci este necesar și un impact demonstrat asupra capacității de a conduce.
Vlad Zaha, criminolog specializat în politicile publice din domeniul drogurilor, a declarat pentru Digi24.ro că „această decizie nu aduce niciun fel de prag similar celui pentru alcool”. El a subliniat că simpla prezență a unor reziduuri nu semnifică automat o capacitate redusă de a conduce. Instanțele vor trebui să se bazeze pe expertize medico-legale complexe, care analizează concentrațiile în sânge pentru a determina efectul real asupra capacității de conducere.
Codul penal sancționează conducerea sub influența substanțelor psihoactive cu închisoare de la 1 la 5 ani, iar decizia recentă aduce clarificări semnificative în aplicarea acestui articol de lege. Aceasta apare pe fondul unor controverse provocate de testările rutiere și de lipsa unor proceduri unitare în cadrul institutelor de medicină legală din România.
După adoptarea unei Ordonanțe de Urgență de către Guvern, permisul șoferilor testați pozitiv sau care refuză testarea este reținut. Documentul este eliberat doar dacă rezultatele analizelor nu confirmă prezența substanțelor psihoactive în termen de 72 de ore.
Cazul care a condus la hotărârea ÎCCJ viza un șofer depistat „sub influența drogurilor” cu un „metabolit inactiv al cocainei”, unde legiștii au constatat că efectul substanței se pierduse. Au existat și cazuri de teste fals-pozitive, cum ar fi atunci când Paracetamolul determinase rezultate eronate.
În concluzie, decizia ÎCCJ stabilește că doar substanțele psihoactive care afectează capacitatea de a conduce vehiculul pot conduce la acuzații penale, aducând mai multă claritate în aplicarea legii.