Crăciunul nu poate exista fără colinde. Iar dacă vorbim de colinde, imediat gândul fuge la „Ler-ul” lui Ștefan Hrușcă. Artistul a reușit să aducă o mare enigmă în viața multora cu laitmotivul din cântecele sale. În fiecare an „leru-i ler și iarăși ler”, însă care este semnificația acestui cuvânt?
Dacă aruncăm o privire spre definiția de dicționar a cuvântului „ler” observăm că acesta ar fi, de fapt, o interjecţie, de origine latină, care se folosește ca refren în colinde și oferă un anumit colorit eufonic. De asemenea, o altă semnificație din dicționar spune că „ler” este un regionalism și poate reprezenta gust, plac, dorinţă, farmec, haz și timp.
Cuvântul „ler” ar mai multe valențe și semnificații în funcție de zonă. De exemplu, „ler” mai provine și din limba maghiară și înseamnă vatră. În ceea ce privește zona Ardealului, cuvântul „ler” este folosit ca regionalism și poate să reprezinte cuptorul unui anumit model de soba de metal, care funcționează pe gaz sau cu lemne.
„Leru-i ler și iarăși ler”
Indiferent de zonă sau semnificație, cuvântul „ler” își face simțită prezența cel mai adesea în perioada Crăciunului. Acesta este adus de colindele lui Ștefan Hrușcă în casele românilor. Chiar artistul a oferit o explicație a cuvântului și a lămurit misterul.
Se pare că Ștefan Hrușcă folosește cuvântul „ler” în colindele sale ca pe un cuvânt de refren, melodios, fără a avea o semnificație aparte. În fiecare an, concertele acestuia adună numeroși oameni, toți fredonând alături de el „Leru-i ler și iarăși ler”.
„Ştiu că multe capete luminate au încercat să-l definească. În colinde este doar un refren normal, cum este «flori de măr» sau «florile dalbe», deci este, pur şi simplu, un cuvânt de refren. În muzica populară, de exemplu, la refren ai «la-la-la». Așa şi la colind, lerul e, pur şi simplu, un cuvânt de refren, nimic mai mult”, a explicat Ștefan Hrușcă.