Ne aflăm în a doua zi de Crăciun, unul dintre cele mai mari praznice ale anului. Această zi, la fel ca și următoarea, respectiv a treia de Crăciun este la fel de importantă ca prima. În bisericile ortodoxe din întreaga lume sunt oficiate în toate aceste zile Sfinte Liturghii. De altfel, tradițiile din Ajunul Crăciunului se continuă și în restul următoarelor trei zile.
Obiceiurile colindului din a doua zi a Crăciunului
În multe zone din România, colindul începe în Ajun și se încheie în prima zi a anului. Astfel, copiii, irozii, cetele de feciori tot poposesc pe la casele oamenilor în diferitele zile ale acestei perioade.
În a doua zi de Crăciun, în Moldova și Transilvania se merge cu sorcovitul.
Copiii de până în 13 ani, merg pe la casele oamenilor ținând în mână o crenguță de brad împodobită. Cântecul sorcovei are la bază urări de belșug, sănătate și viață lungă, toate adresate celor care primesc colindătorii cu sorcovitul.
Cetele de feciori, formate din tineri de peste 18 ani pornesc din nou cu colindul, precum în Ajun. De data aceasta, obiceiul poartă numele de „zorit”. Și în acest caz, gazdele primesc urări legate de bunăstare, sănătate.
Ultima zi din vechiul an și prima din cel nou, constituie din nou prilej de colindat. Este vorba despre obiceiul mersului cu Plugușorul. Acesta are de asemenea urări pentru belșug în anul nou.
De ce nu este bine să refuzi colindătorii
Odinioară, un astfel de gest nu era conceput, mai ales în satele românești. Toată lumea primea colindătorii, indiferent de situația materială. Refuzul celor care aduceau în case vestea Nașterii Domnului și urări de prosperitate nu era de luat în calcul în comunități.
Se considera de altfel că un astfel de gest ar atrage mânia lui Dumnezeu. În zilele noastre, deseori colindătorii nu sunt primiți în casele sau curțile tuturor. Din nefericire, puțini mai țin cont de faptul că acest lucru nu este deloc de bun augur pentru gazde.