Revenirea lui Donald Trump ca președinte al Statelor Unite ar putea reprezenta un „risc existențial” pentru unitatea europeană, provocând tensiuni majore în colaborarea transatlantică, de la comerț și lupta împotriva schimbărilor climatice, până la apărarea teritoriului, conform sursei Politico. Această posibilitate readuce în discuție necesitatea unei strategii comune europene, un domeniu în care UE s-a arătat istoric prost pregătită.

Europa, înfruntând provocări precum conflicte regionale și o criză energetică, se confruntă cu perspectiva unei politici externe americane schimbătoare. O eventuală presiune asupra Ucrainei pentru a renunța la Crimeea și părțile din Donbas, menționată inițial de Washington Post, subliniază direcția posibilă a politicii externe sub Trump.

Pe de altă parte, viitorul NATO și securitatea europeană sunt sub semnul întrebării, Congress-ul SUA introducând legi pentru a limita capacitatea prezidențială de retragere din alianță, într-un răspuns la scepticismul lui Trump față de angajamentele SUA.

În ciuda acestor îngrijorări, UE cade din nou în capcana lentorii și a dezacordurilor în implementarea unor politici de apărare unificate, în timp ce depinde considerabil de importurile de energie din SUA, accentuând vulnerabilitatea blocului.

Comisia Europeana lucrează la planuri de contingență, pregătindu-se pentru o gamă largă de scenarii post-electorale americane, inclusiv măsuri comerciale punitive în cazul unor noi tarife impuse de SUA. Conflictul din Ucraina, în special, solicită un răspuns european solid și unit, în timp ce unele state membre, inclusiv Germania și Italia, sunt atent monitorizate pentru reacțiile lor politice și economice la potențialele politici Trump.

Posibilitatea unui al doilea mandat Trump este văzută nu doar ca o provocare majoră dar și ca un posibil catalizator pentru acțiuni unite în cadrul UE, în ciuda fricțiunilor interne și a presiunilor pentru mai multă autonomie europeană.