Zecile de alegeri desfășurate la nivel mondial în anul 2024 au lăsat democrațiile liberale într-o situație fragilizată, favorizând apariția tendințelor autoritare. Mai mult de jumătate din populația cu drept de vot a fost chemată la urne în acest an, incluzând alegerile prezidențiale din Statele Unite, câștigate de Donald Trump, conform Agenției France Presse, citată de Agerpres.
Pe fondul nemulțumirilor legate de creșterea prețurilor, alegătorii au sancționat administrația democrată. Retorica republicanului Trump, deși centrată pe posibile amenințări la statul de drept, nu i-a îndepărtat pe susținătorii săi. „America va cunoaște atacul cel mai violent asupra contra-puterilor și libertăților civile din istoria sa pe timp de pace”, a declarat cercetătorul Larry Diamond într-o publicație recentă. Max Bergmann de la CSIS a completat: „Ne aflăm într-un moment periculos, și nu doar în Statele Unite”.
Un raport Freedom House atrage atenția asupra urgenței cu care se manifestă actele de violență și manipulare electorală la nivel global. Reales în 2024, cu un control ferm asupra electoratului, Vladimir Putin în Rusia și Ilham Aliev în Azerbaidjan își mențin influența autoritară puternică.
În democrațiile „hibride”, cum sunt India și Turcia, puterea se conservă prin concesii făcute opoziției. Descentralizarea și polarizarea politică sunt evidente și în Uniunea Europeană, unde coalițiile guvernamentale sunt tot mai greu de menținut, a explicat Bergmann. Schimbările recente din Germania și Franța, cu alegeri legislative contestate și formarea de blocuri politice ireconciliabile, subliniază această tendință. Bernd Badie de la Sciences Po remarcă o criză de încredere fără precedent din 1945 încoace în toate partidele politice.
Ascensiunea partidelor populiste și de extremă dreapta este alimentată de neîncrederea publicului, dorința de a regăsi stabilitatea economică și temerile legate de imigrație. Lideri autoritari precum Viktor Orban și Donald Trump sunt văzuți ca simboluri ale autorității ferme într-o lume nesigură. „Planeta și societățile trec printr-o mare transformare”, remarcă Gilles Gressani, subliniind că dorința de a opri schimbările și tentația retragerii se fac simțite tot mai acut.
În concluzie, 2024 a fost marcat de contestări și transformări profunde la nivel electoral, ilustrând provocările cu care se confruntă democrațiile liberale actuale, atât pe plan intern, cât și internațional.