Ilie Bolojan nu mai vrea sa fie premier. Asta mai lipsea!

Ilie Bolojan, premierul României, a transmis un mesaj clar primarilor din Asociația Municipiilor din România (AMR): Guvernul nu mai dispune de resurse financiare suficiente pentru a susține toate investițiile începute în ultimii ani.

Într-un context financiar extrem de tensionat, premierul a anunțat că proiectele aflate în stadiu incipient vor fi suspendate pentru a evita intrarea României într-o stare de incapacitate de plată până la finalul anului 2025.

Mesajul premierului către primari

În cadrul întâlnirii cu primarii, Bolojan a subliniat faptul că supracontractările semnificative și lipsa fondurilor vor forța Guvernul să adopte măsuri drastice. „Din respect pentru mandatele dvs și pentru AMR, fac următoarele precizări: România NU mai are capacitatea financiară de a asigura plățile pentru toate contractele de finanțare semnate în ultimii ani. Doar pe PNRR supracontractarea depășește aproape 20 de miliarde de euro”, a declarat premierul. La aceste sume se adaugă și alte proiecte, precum cele din cadrul Programului Anghel Saligny, Transporturi și Sănătate.

În plus, Ilie Bolojan a explicat că, conform Comisiei Europene, România este obligată să rezilieze unilateral toate contractele care nu au fost încă începute. „Comisia Europeană ne-a condiționat, pe bună dreptate, să reziliem unilateral toate contractele care nu au lucrările începute. Altfel, ne-am agrava și mai mult situația”, a adăugat acesta. De asemenea, premierul a anunțat că o parte semnificativă din proiectele aflate în PNRR nu vor mai putea fi finanțate din cauza lipsei de aprobare a împrumuturilor. „Pe Valul Renovării sunt semnate contracte de finanțare de 32 de miliarde lei, din care 11 miliarde supracontractare”, a menționat Bolojan.

Bolojan a precizat că proiectele aflate într-un stadiu de peste 30% vor continua și vor fi finanțate, chiar dacă nu mai sunt incluse în PNRR. „Contractele semnate, aflate într-un stadiu de peste 30 %, se vor continua și finanța chiar dacă nu mai sunt în PNRR”, a spus premierul. În schimb, pentru proiectele care sunt sub 30% avans, Guvernul va analiza posibilitatea continuării acestora, cu condiția să poată fi finalizate până anul viitor și să nu existe probleme. Decizia privind aceste proiecte va fi adoptată printr-un memorandum în ședința de guvern.

În ciuda măsurilor dure, premierul a afirmat că România nu are altă opțiune decât să-și reducă cheltuielile și să-și crească veniturile pentru a putea susține aceste proiecte. „Asigurarea acestor sume va fi posibilă dacă ne reducem cheltuielile, ne creștem veniturile și eșalonăm investiții în alte sectoare”, a subliniat Bolojan. De asemenea, premierul a adăugat că situația dificilă a fost cunoscută încă de la sfârșitul lunii iulie, după negocierile cu Comisia Europeană.

Cât despre propriile sale planuri, Bolojan a recunoscut că presiunea economică l-a făcut să își exprime dorința de a nu mai ocupa funcția de premier: „Având în vedere situația dificilă în care suntem va fi o ușurare pentru mine când nu voi mai fi premier. Însă, cât voi fi pe această funcție, voi face ceea ce trebuie pentru România”.

Ministrul Investițiilor, Dragoș Pîslaru, a confirmat parțial informațiile furnizate de premier și a explicat că există un acord cu Comisia Europeană pentru a clarifica proiectele care vor rămâne finanțate prin PNRR. „Planul Național de Redresare şi Rezilienţă nu doar că nu se opreşte, ci se accelerează cu această ocazie”, a spus Pîslaru. Acesta a subliniat că, deși au existat ajustări, alocările financiare pentru proiectele europene continuă. „Noua alocare agreată Comisia Europeană este de 21,62 miliarde de euro, din care integral componenta de nerambursabil 13,56 miliarde de euro şi 8,06 miliarde euro împrumuturi”, a declarat ministrul.

Pe lângă aceste măsuri de ajustare financiară, impactul deciziilor luate va însemna economii semnificative pentru bugetul de stat. Suspendarea proiectelor aflate în stadiu incipient și rezilierea celor fără lucrări demarate vor elibera resurse financiare, care vor fi redirecționate pentru susținerea proiectelor aflate într-un stadiu mai avansat. Conform estimărilor, aceste măsuri ar putea contribui la reducerea deficitului bugetar și la evitarea unei crize financiare majore în perioada următoare.

În pofida controverselor generate de aceste decizii, autoritățile române susțin că suspendarea și anularea anumitor proiecte reprezintă soluția necesară pentru a preveni colapsul financiar și pentru a asigura continuitatea celor mai urgente investiții. Totuși, rămâne de văzut cum vor fi percepute aceste măsuri în rândul primarilor și al autorităților locale, care se confruntă cu o presiune constantă privind finalizarea proiectelor de infrastructură.