Ilie Bolojan, anunț major despre serviciul militar obligatoriu: „Este bine să avem o armată dotată. Trebuie să ne adaptăm la aceste realități”

Ilie Bolojan a declarat joi seară că România ar trebui să investească într-o armată profesionistă, bine echipată, în contextul în care „regulile războiului se schimbă”. Acesta a subliniat că, în opinia sa, nu este vorba neapărat despre revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci despre adaptarea la realitățile moderne din domeniul apărării.

Nevoia de dotare, nu doar de efective

„Din punctul meu de vedere, cred că e bine să avem o armată de profesionişti, o armată dotată”

, a afirmat Ilie Bolojan, răspunzând unei întrebări referitoare la preferința între armata obligatorie sau cea profesională, voluntară. Potrivit lui, tehnologia a schimbat esențial modul în care se desfășoară conflictele armate.

„Vedeţi, regulile războiului se schimbă. Întotdeauna ai nevoie de militari în teren, dar deja nu numărul lor este cea mai mare problemă, ci dotările lor şi tot ceea ce înseamnă supraveghere, care dotări de tip drone şi aşa mai departe, sateliţi”

, a adăugat fostul președinte interimar.

Bolojan a subliniat că România, la fel ca și celelalte state europene, trebuie să-și revizuiască modul în care își structurează apărarea și ce priorități are în materie de strategie militară.

„Deci, dat fiind această schimbare de reguli, cred că şi noi, ca ţară, dar şi ţările din Europa, trebuie să se adapteze, inclusiv să adapteze comenziile, dotările şi strategia la aceste realităţi care se văd din acest conflict care îl avem în Ucraina”.

În paralel, generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a adus clarificări legate de atribuțiile constituționale ale președintelui României în domeniul apărării. El a explicat că șeful statului are un rol decisiv în inițierea și formularea politicilor strategice în domeniul militar.

Generalul Virgil Bălăceanu a precizat că președintele României are capacitatea de a propune și susține introducerea serviciului militar obligatoriu, dacă o consideră o măsură necesară. Totul depinde de evaluările Administrației Prezidențiale și de colaborarea cu structurile de specialitate ale statului.

„Preşedintele poate iniţia concepte strategice de apărare. Ele trebuie fundamentate, analizate cu structurile din administraţia prezidenţială şi apoi transmise către celelalte instituţii cu atribuţii în apărare. Dacă preşedintele consideră necesară extinderea forţelor armate sau reconfigurarea acestora, iniţiativa trebuie să pornească de la el”

, a explicat Bălăceanu pentru Adevărul.

În baza unei astfel de inițiative, responsabilitatea punerii în aplicare revine Ministerului Apărării Naționale și Statului Major al Apărării, care trebuie să elaboreze toate documentele necesare pentru trecerea la noul sistem. Aceste instituții ar urma să detalieze modul concret de implementare, logistica, resursele implicate și modificările de organizare.

Declarațiile vin în contextul în care în mai multe țări europene se discută tot mai des despre revenirea la forme de serviciu militar obligatoriu sau despre instruiri de bază pentru tineri, în condițiile unui climat de securitate tot mai instabil.

Ilie Bolojan și-a exprimat poziția fără a avansa o propunere legislativă concretă, dar a punctat că prioritățile apărării trebuie revizuite în funcție de noile tipuri de amenințări și tehnologii. De altfel, el a arătat că este esențială investiția în dotări moderne, precum drone și supraveghere prin satelit, care să permită armatei române să funcționeze eficient în condiții moderne de conflict.

Nici generalul Bălăceanu nu a vorbit despre o decizie iminentă, ci doar despre cadrul constituțional și legal care permite președintelui să inițieze astfel de modificări, dacă le consideră necesare.