Hrana care „înfometează” celulele canceroase – include-o zilnic în alimentație!

Specialiștii atrag atenția că ceea ce mâncăm este la fel de important ca și cantitatea, iar dieta zilnică trebuie să fie echilibrată și diversificată.

Alimentația sănătoasă se bazează pe cinci grupe esențiale: lactate, carne și pește, fructe și legume, cereale și grăsimi. Printre cele mai recomandate se numără alimentele probiotice, care reglează flora intestinală. Pentru acest efect, se sugerează consumul zilnic a

„un pahar cu apă de kefir și patru linguri de iaurt”

. La fel de benefice sunt leguminoasele, bogate în fibre, care protejează flora intestinală și reduc riscul de cancer rectal. Consumul lor de două sau trei ori pe săptămână ajută și la reglarea glicemiei.

Nu mâncați salam, cârnați și pastramă

Un alt aspect important este consumul de pește bogat în omega 3, precum somonul, macroul sau sardinele. Acestea aduc beneficii pentru sănătatea creierului și a vederii. În schimb, carnea roșie și produsele procesate trebuie consumate cu prudență. Deși carnea roșie conține fier, zinc, magneziu, potasiu și seleniu, studiile Organizației Mondiale a Sănătății avertizează că

„consumul a 50 de grame de carne procesată pe zi crește riscul de cancer de colon cu 18%”

. Specialiștii spun clar că produsele precum salamul, cârnații și șunca sunt asociate direct cu apariția cancerului.

Fructele și legumele nu trebuie să lipsească din alimentație, fiind recomandate zilnic 3 până la 5 porții. Cu cât sunt mai colorate, cu atât aduc mai mulți antioxidanți. Se recomandă legume verzi închise (spanac, varză kale, sfeclă), fructe roșii (rodie, afine), galben-portocalii (morcovi, caise, dovleac), violet (prune) sau albe (usturoi, ceapă).

Cerealele reprezintă o altă sursă majoră de energie, furnizând carbohidrați, proteine, vitamine și minerale. Totuși, trebuie evitat consumul de făină albă, zahăr, orez sau dulciuri, pentru că duc la creșterea glicemiei și la acumularea de grăsimi. Excesul favorizează dezvoltarea cancerului. De aceea, se recomandă cerealele integrale, precum grâul integral, ovăzul, secara sau bulgurul.

Grăsimile vegetale au și ele un rol în protejarea organismului, dar specialiștii avertizează să nu se depășească

„două linguri de ulei vegetal pe kilogram de legume”

atunci când sunt preparate. Excesul de uleiuri poate provoca stres și slăbi sistemul imunitar. Pentru carnea, puiul sau peștele care conțin deja grăsimi naturale, nu este nevoie de adaos de ulei în timpul gătirii. Acesta poate fi pus abia după ce mâncarea este gata. O altă recomandare importantă este ca uleiurile să fie păstrate astfel încât să aibă acces la lumină și oxigen, pentru a preveni pierderea vitaminei E.

Lista alimentelor recomandate pentru o bucătărie sănătoasă este variată și accesibilă:

• boabe de soia, linte, fasole albă, năut, mazăre, fasole verde
• brânză degresată, iaurt, ouă
• nuci, alune
• pâine integrală, pâine de secară, bulgur, grâu
• legume: varză, conopidă, spanac, sfeclă, frunze de ridiche, napi
• fructe: portocale, mandarine, caise, cireșe, vișine, mure negre, coacăze

Un ghid simplu pentru o alimentație echilibrată recomandă câteva reguli clare: menținerea unei greutăți ideale, consumul fructelor și legumelor cu coajă acolo unde este posibil, alegerea cerealelor integrale și includerea alimentelor bogate în antioxidanți și vitamina C. Printre acestea se numără usturoiul, varza, broccoli, conopida, roșiile, ceaiul verde, grapefruitul, ghimbirul, turmericul și afinele.

Alte sfaturi utile sunt: gătirea legumelor cu puțină apă sau în sucul propriu, evitarea aruncării apei folosite la înmuierea leguminoaselor, folosirea alimentelor proaspete, verificarea etichetelor produselor și păstrarea corectă a alimentelor.

Un aspect la fel de important este reducerea consumului de alcool și practicarea exercițiilor fizice. Este recomandat ca mișcarea să fie făcută cel puțin 30 de minute, de trei ori pe săptămână, fie că este vorba de mers pe jos, înot, ciclism sau alte forme de sport. Aceste recomandări simple, aplicate zi de zi, pot contribui la o alimentație care ține bolile grave la distanță.